Descoperă cel mai complet ghid de diversificare care cuprinde toate informațiile de care ai nevoie atunci când bebelușul tău va fi gata să-și diversifice alimentația. Cel mai bine ar să-l citești înainte de a împlini copilul vârsta de 6 luni, discută-l cu medicul pediatru și ține cont de sfaturile pe care le primești, alegându-le pe cele care i se potrivesc celui mic și vouă, ca familie. La toate întrebările legate despre acest capitol din viața bebelușului vor răspunde doamna doctor Andreea Manda – medic primar pediatru, doamna doctor Irina Costache – medic pediatru, doamna doctor Raluca Simona Bodea – medic pediatru.
- Principiile generale ale diversificării
- Care este rolul diversificării
- De câte tipuri este diversificarea + beneficii
- Semne că bebelușul tău e pregătit să înceapă diversificarea
- Cu ce începem? Cum arată o masă de bebeluș?
- Principiile Organizației Mondiale a Sănătății privind diversificarea și alăptarea
- Scheme de diversificare: 6-8 luni, 8-10 luni, 10-12 luni
- Semne că BEBE s-a săturat
- Ce alimente PRODUC ALERGII pentru bebeluș și cum arată alergia la alimente?
- Ce alimente îi pot provoca constipație/diaree/gaze?
- Ce alimente sunt interzise și de ce?
- Primele rețete făcute în casă în diversificare
Când începem să-i diversificăm bebelușului alimentația? Cu ce începem? Cât îi oferim? Care sunt semnele că se hrănește corespunzător? Cum arată primele rețete? Multe întrebări, tot atâtea răspunsuri.
Cel mai prost lucru pe care îl poți face în diversificare este acela de a-i oferi bebelușului gusturi noi chiar și pentru tine. Greșit! Diversificarea bebelușului trebuie să țină cont de alegerile alimentare ale familiei, evident de cele sănătoase, pentru că după vârsta de 1 an, se presupune că un bebeluș care a fost diversificat de la 6 luni este pregătit să mănânce tot ceea ce mănâncă ceilalți din familie, cu condiția ca alegerile alimentare ale acestora să fie sănătoase. Adică, ce înseamnă sănătoase? Sănătoase înseamnă fără prăjeli, fără prea multă grăsime, fără mezeluri și gustări pline de E-uri, fără sare în exces și cu cât mai puțin zahăr.
Dar până ajungem aici, trebuie să trecem prin cele 6 luni în care bebelușul nostru va face cunoștință cu noile gusturi și texturi, noi, ca părinți, ne vom întâlni limita de sus a răbdării dar, dincolo de toate, îl vom cunoaște mai bine pe ultimul sosit în familie și vom încerca să-l integrăm la masă.
Principiile generale ale diversificării
Diversificarea alimentației nu trebuie să înceapă mai devreme de 17 săptămâni și nu mai târziu de 26 de săptămâni de viață, la început în completarea alăptării sau a laptelui formulă.
Dr. Andreea Manda, medic primar pediatru, scrie pe site-ul dânsei așa: „Diversificarea precoce (sub 4 luni/17 săptămâni) prezintă atât riscuri imediate cât și tardive. Printre acestea se numără: dispepsiile, diareea cronică, sindromul de colon iritabil, anorexia (un refuz sistematic al sugarului de a primi orice alimente noi), alergii, boala celiacă (prin introducerea glutenului), supraalimentația (datorită creșterii cantităților de alimente la o masă) cu risc crescut de obezitate, diabet zaharat și boli cardio-vasculare.
Diversificarea tardivă (după vârsta de 6 luni/26 săptămân i) – laptele de mamă, singur, nu mai poate face față nevoilor crescute ale bebelușului, ducând la o dezvoltare fizică și psihică deficitară – diferența de energie, macro și micronutrienți trebuind asigurați prin suplimentarea cu alimente solide. Este dovedit că diversificarea tardivă predispune la boala celiacă (introducerea glutenului după 7 luni) și diabet zaharat. Se recomandă însă continuarea alăptării până la 2 ani, în paralel cu alimentația complementară.“
Care este rolul diversificării?
Rolul diversificării alimentației unui bebeluș este acela de a-l ajuta să primească toate substanțele nutritive necesare pentru o creștere și o dezvoltarea armonioasă, de a preveni carențele de vitamine și minerale pentru a se dezvolta optim. Știm deja că singurul aliment potrivit unui bebeluș în primele luni de viață este laptele matern. Acesta este alimentul complet, perfect pentru el, care ține loc și de mâncare, și de apă. Asta pentru că este perfect tolerat de tubul digestiv imatur al sugarului.
„Actuala definiție a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) consideră alimentația exclusiv la sân ca fiind cea în care sugarul primește doar lapte de mama și niciun altfel de solid sau lichid. Deficitul de fier este o problemă a sugarilor alăptați și sunt anumiți copii (cum sunt mai ales prematurii) care necesită administrarea de fier suplimentar înainte de 6 luni. Nu există în acest moment un consens privind administrarea fierului preventiv, ci doar se atrage din nou atenția asupra sărăciei laptelui matern în acest oligoelement, dincolo de vârsta de 4 luni existând riscul apariției anemiei feriprive carențiale“ , scrie doamna doctor Irina Costache, medic pediatru, pe blogul său tematic.
Standardele recente susțin că diversificarea începută nu mai devreme de 4 luni și nu mai târziu de 6 luni, cu alimente bogate în fier (inclusiv carne și ou) este suficientă pentru corectarea unui eventual deficit de fier.
De câte tipuri este diversificarea + beneficii
Modul în care alegi să se facă diversificarea alimentației bebelușului tău poate fi:
Diversificare clasică, adică aleasă de tine. Acest tip poartă numele și de diversificare clasică pentru că de obicei mama, împreună cu medicul pediatru, sunt cei care aleg momentul în care încep să-i ofere și alte alimente bebelușului. Avantajele sunt legate doar de modul de organizare, de faptul că știi exact ce și cât mănâncă, deci e o metodă potrivită pentru mămicile care vor să dețină controlul. În plus, riscul ca micuțul să se înece cu mâncare scade considerabil.
Autodiversificarea sau diversificarea naturală (BLW) este diversificarea în care cel mic alege singur, din bucățelele de legume fierte, oferite de către mamă. Ca moment, autodiversificarea începe tot după vârsta de 6 luni, doar că cel mic alege singur din ceea ce i se oferă. Așadar, mănâncă ce vrea și când vrea.
Beneficii pentru diversificarea naturală
- bebelușul își îmbunătățește coordonarea ochi-mână,
- își antrenează abilitatea de a lua propriile decizii,
- întreaga familie economisește bani pe mâncare și e încurajata să aibă o alimentație mai sănătoasă,
- micuțul are ocazia de a se familiariza, din proprie inițiativă, cu o gama variata de gusturi, texturi și arome.
Diversificarea mixtă reprezintă o combinație între primele două tipuri deja prezentate – adică îi oferi copilului piureurile de legume ori fructe, dar îi dai și bucățele de alimente spre care întinde mâna. Cât despre avantaje și/sau dezavantaje, aceste se regăsesc în cele prezentate mai sus.
Semne că bebelușul tău e pregătit să înceapă diversificarea
Fiecare bebeluș e unic în felul său, însă între vârsta de 6 luni și 8 luni există o „fereastră“ în timp când majoritatea bebelușilor se dovedesc a fi mai receptivi și mai pregătiți să încerce alimente noi, în principiu piureuri din legume ori fructe, ușor de înghițit.
„Diversificarea alimentației se realizează în anumite condiții: sugarul nu trebuie să aibă semne de boală acută, tranzitul intestinal al sugarului trebuie să fie echilibrat (nu are scaune moi și nici nu e constipat), sugarul să fie calm, liniștit. Pentru ca sugarul să învețe să mestece și să ia cu plăcere noul aliment, acesta se va da cu lingurița ( înainte ca sugarul să ia sân), de aceea sugarul trebuie să poată sta în șezut sprijinit, să-și țină singur capul, să deschidă gura ca manifestare a dorinței de a primi alimentul oferit, sau să întoarcă capul într-o parte ca semn de sațietate sau de refuz“, scrie doamna doctor Andreea Manda pe site-ul său.
Pe scurt, iată ce semne ar trebui să observi la un bebeluș sănătos înainte de decide dacă începi sau nu să-i diversifici alimentația:
- stă bine în scaunul de masă;
- își poate ține capul fără să fie susținut;
- închide gurița după ce intră lingurița cu mâncare în gurița lui;
- nu împinge alimentele afară din gură cu limba, ci le împinge, folosindu-se de limbă, spre interiorul cavității bucale;
- se arată interesat de gusturile noi – cască ochii când descoperă un nou gust, plescăie ca să-i simtă și mai bine gustul, întinde mânuța după mâncarea din castronel sau linguriță.
Cu ce începem? Cum arată o masă de bebeluș?
„Preferați alimentele de sezon, specifice regiunii geografice în care vă aflați, proaspete și pline de virtuți nutritive. Contează calitatea alimentelor și prospețimea lor. Idealul este ca fiecare masă să fie proaspăt preparată. Cantitatea de mâncare/masă contează, de fapt, foarte puțin în alchimia creșterii sănătoase a copilului mare sau mic“, ne spune doamna doctor Raluca Simona Bodea, medic pediatru, pe site-ul său.
Medicii pediatrii și specialiștii în nutriție au căzut de acord asupra unor principii care pun bazele unei alimentații sănătoase, fie că este vorba de un bebeluș care acum gustă prima oară alte alimente, fie că este vorba despre un adult care vrea să folosească din ingrediente tot ce este mai bun pentru sănătatea organismului. Este vorba despre valoarea nutritivă a alimentelor și despre asocierile benefice ale acestora în farfurie, foarte bine explicate de doamna doctor pediatru Raluca Simona Bodea:
Valoarea nutritivă a alimentelor:
- făinoasele satură, deoarece au valoare energetică și calorică mare;
- legumele și fructele conțin foarte multe vitamine și participă la toate procesele metabolice din corp;
- carnea, ouăle și brânzeturile au proteine esențiale pentru dezvoltarea organelor și funcționarea sistemului imun;
- uleiurile vegetale și peștele conțin grăsimi esențiale pentru creier și oase;
- sarea de mare are iod și intervine în stimularea hormonului de creștere.
Nimic nu trebuie să lipsească și nimic nu trebuie să fie în exces! Alegeți mâncăruri simple și sănătoase, maxim o combinație/masă. Fiți creative, dar nu vă complicați!
Structura de principiu a meselor:
- carnea, oul sau brânzeturile se dau alternativ, de 2 ori/săptămână;
- fructele și legumele se dau zilnic, de 1-2 ori;
- laptele zilnic, de la sân sau formulele adaptate, la cerere.
- cerealele cu și fără gluten.
Principiile Organizației Mondiale a Sănătății privind diversificarea și alăptarea
Vârsta recomandată pentru începerea diversificării
„Ca și recomandare globală de sănătate publică, sugarii ar trebui alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni pentru a atinge creșterea, dezvoltarea și starea de sănătate optime. După această vârstă, pentru a întruni cerințele nutriționale în creștere, sugarii trebuie să primească mâncăruri complementare adecvate din punct de vedere nutrițional și sigure, în timp ce alăptarea continuă până la vârsta de 2 ani și peste.“
Alăptarea se continua și după începerea diversificării
„Alăptarea continuă să ofere o contribuție importantă din punct de vedere nutrițional în dieta copilului mult după primul an de viață. Laptele matern este, de asemenea, o sursă importantă de energie și substanțe nutritive la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni. Poate furniza jumătate sau mai multe din nevoile de energie ale copilului cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni și o treime din nevoile de energie între 12 și 24 de luni. Laptele matern este, de asemenea, o sursă critică de energie și substanțe nutritive în timpul bolilor și reduce mortalitatea în rândul copiilor care sunt subnutriți.“
Principiile generale ale diversificării
- alăptați frecvent, la cerere, până la vârsta de 2 ani și peste;
- fiți receptive la nevoile de hrănire ale copiilor (spre exemplu, hrăniți sugarul și ajutați copiii mai mari să o facă singuri. Oferiți-le hrana cu răbdare, încurajând copiii să mănânce fără a-i forța, vorbiți calm cu copilul și mențineți contactul vizual);
- mențineți o igienă corespunzătoare și manipulați în mod adecvat mâncarea;
- incepeți diversificarea nu mai devreme de 4 luni și nu mai târziu de 6 luni;
- creșteți gradual consistența și varietatea alimentelor oferite;
- creșteți numărul de mese: oferiți 2-3 mese pe zi sugarilor cu vârste între 6-8 luni și 3-4 mese pe zi copiilor cu vârste între 9-23 de luni, plus 1-2 gustări în funcție de necesități;
- în perioadele de boală, creșteți aportul de fluide, dar și mesele de alăptări și oferiți-i mâncărurile preferate, într-o textură moale.
Ce alimente sunt potrivite în diversificare
OMS nu propune anume alimente pentru începerea diversificării și nici scheme sau o anume metodă, doar recomandă ca acestea să fie:
- agreate de copil și de familia/mediul social sau geografic în care crește copilul, adică să fie ușor de găsit și de procurat de către familie;
- să fie bogate în calorii, proteine și substanțe nutritive (fier, calciu, vitamina A, folați, zinc);
- să aibă o textură prietenoasă care să le facă ușor de consumat de către copil;
- să fie sigure și curate pentru copil (fără oase, fără să conțină bucăți mari cu care s-ar putea îneca, fără toxine);
- să nu fie sărate sau iuți ;
- introducerea mâncărurilor solide (bucățele) să se facă nu mai târziu de 10 luni, când, spun specialiștii, ar exista o „fereastră“ care permite acest lucru. Întârzierea ar putea crește riscul dificultăților în procesul de hrănire.
Scheme de diversificare: 6-8 luni, 8-10 luni, 10-12 luni
Nu există o ordine prestabilită pentru introducere alimentelor noi în alimentația bebelușului, atâta timp cât alegerile făcute sunt bogate în fier, vitamine și minerale, iar textura lor este astfel încât pot fi ușor înghițite de bebeluș. Trebuie însă să mai ții cont de următoarele două reguli importante:
Nu se oferă copilului mai mult de un aliment nou în aceeași zi. Este o regulă care descoperă eventualele alergii alimentare. Dacă nu-l primește, nu insista. Oferă-i-l din nou, peste câteva zile, eventual într-o altă textură.
Introducerea oricărui aliment nou se face treptat, la 2-3 zile distanță unul de celălalt, în funcție de toleranța copilului și de disponibilitatea acestuia. Cantitățile trebuie crescute progresiv.
Citeste mai jos despre introducerea tuturor alimentelor în meniul bebelusului :::>>
FRUCTE | LEGUME | CEREALE | CARNEA | OUL | PESTE | LACTATE
Schema de diversificare 6-8 luni
Ce și cât mănâncă:
- lapte matern sau formulă de lapte;
- cereale îmbogățite cu fier (orez, fulgi de ovăz), preparate cu lapte -3- 9 linguri de cereale pentru bebeluși, în 2 sau 3 sesiuni de hrănire;
- piureuri din fructe (banane, mere, pere, caisa, piersica, avocado) – 1 linguriță de fructe, apoi crești cantitatea treptat, la 2 sau 3 lingurițe, în 4 sesiuni de hrănire;
- piureuri din legume fierte (cartof dulce, morcovi, dovleac, dovlecel, telina, pastarnac) – 1 linguriță de fructe, apoi crești cantitatea treptat, la 2 sau 3 lingurițe, în 4 sesiuni de hrănire;
- piure de carne (pui sau curcan) – 1 linguriță de fructe, apoi crești cantitatea treptat, la 2 sau 3 lingurițe, în 4 sesiuni de hrănire;
- iaurt simplu sau făcut în casă;
- brânză făcută în casă.
Schema de diversificare 8-10 luni
Ce și cât mănâncă:
- tot ceea ce mănâncă deja se păstrează în dieta lui, dar la acestea se pot adăugă și altele. NU UITA, laptele matern sau formulă este încă prezent în dieta lui zilnică;
- cereale noi (amaranth, orz, paste) – o jumătate de ceașcă cu cereale;
- fructe noi ( prune, mango, ananas, struguri, kiwi, curmale) sau bucățele de fructe noi, fără sâmburi – un sfert de fruct dacă e mare sau chiar un fruct întreg dacă sunt mici;
- legume noi (ardei gras, broccoli, mazăre, conopidă, cartof, ceapă) – o ceașcă de legume;
- carne (pui, curcan, vită) de 2 ori pe săptamana în asociere cu piure de legume.
- pește alb (foarte bine dezosat), gălbenuș, brânză cottage – 3-4 lingurițe.
- cu acordul pediatrului piure de legume cu ou, piure de legume cu ficat de pasăre.
Schema de diversificare 10-12 luni
Ce și cât mănâncă:
- tot ceea ce mănâncă deja se păstrează în dieta lui, dar la acestea se pot adăugă și altele. NU UITA, laptele matern sau formulă este încă prezent în dieta lui zilnică;
- fructe (banană, pară, măr, piersică, papaya, pepene roșu, struguri, kiwi, mango, prune, afine, litchi) – o ceașcă de fructe;
- legume (cartof alb, cartof dulce, morcovi, dovleac, dovlecel, fasole verde, broccoli, conopidă, mazăre, ceapă, roșie, spanac, ardei gras, sfecla rosie, praz, gulie, rosie, castravete) – o ceașcă de legume;
- cereale și grâne (mei perlat, fulgi de ovăz, orez alb sau brun, orz, grâu, hrișcă, amaranth și paste);
- leguminoase (fasole roșie, năut, mazăre și linte);
- lactate (iaurt degresat și brânză cu cât mai puține grăsimi) – un sfert de ceașcă;
- proteine (gălbenuș bine fiert, albuș, pește, carne de pui, curcan și de vită, ficat) – 3-4 linguri;
NU introdu în alimentația copilului (nici în a unui adult nu este recomandat!) mezelurile, prăjelile, alimentele bogate în grăsimi. NU-i oferi în exces pâine și produse de patiserie, precum și alte gustări pline de arome chimice, conservanți și coloranți.
Semne că BEBE s-a săturat
Cum îți dai seama că bebe s-a săturat este una dintre cele mai frecvente întrebări ale mămicilor aflate în diversificare cu bebelușul lor. Semnele, însă, sunt destul de clare, iar pediatrii recomandă tuturor mămicilor să țină cont de acestea:
- întoarce capul de la lingurița cu mâncare când o îndrepți spre gurița lui;
- strânge buzele, nu le deschide ca atunci când acceptă lingurița cu mâncare;
- devine neliniștit, plânge, se agită în scaun. Trebuie să știi că o masă de bebeluș durează cel mult 10 minute;
- vomită sau are reflexul de gag (împinge mâncarea în afară, cu limba);
- pare somnoros, se freacă la ochi.
Ce alimente sunt alergenice pentru bebeluș și cum arată alergia la alimente?
În cazul unei alergii alimentare, organismul reacționează exagerat la anumite proteine dintr-un aliment și eliberează substanțe chimice numite histamine, care cauzează inflamație. Simptomele alergiilor alimentare pot surveni de la câteva minute până la câteva ore (situații rare, în special în cazul copiilor) de la ingerarea unui aliment care conține o substanță pe care organismul o consideră dăunătoare. Aceste manifestări pot fi ușoare, severe sau, uneori, chiar fatale.
Alergia cea mai întâlnită, îndeosebi la copii, simptomele alergiei alimentare sunt, de regulă, de natură gastrointestinală și produc diaree, vărsături, constipație, flatulență. Citeste mai multe informatii aici despre diversificarea copilului alergic.
Dintre cele mai cunoscute alimente cu potențial alergen se numără:
- ouăle;
- laptele de vacă;
- arahidele;
- semințele de susan;
- soia;
- crustaceele (creveții, homarul, crabul);
- peștele;
- grâul.
Ce alimente îi pot provoca constipație/diaree/gaze?
Diversificarea alimentației micuțului tău va aduce transformări în tranzitul intestinal al acestuia, dar și modifică în ceea ce privește defecarea, mai ales dacă până în acest moment a primit doar laptele tău.
Un prim lucru care ar trebui păstrat în alimentația lui care începe să se diversifice, tocmai pentru a preveni mari transformări ale tractului digestiv, este de a păstra mesele de lapte matern până spre vârsta de 2 ani. Oferite în cantitate prea mare, piureul de mere, cel de banane și cerealele pentru bebeluși pot cauza constipația la bebeluș. Alimentele sărace in fibre pot cauza și ele constipație: orezul alb, pâinea albă și pastele, de aceea, trebuie să îi fie oferite cu moderație acest gen de alimente. La fel, anumite fructe sau sucuri de fructe pot cauza diaree.
Însă este absolut normal ca, pe măsură ce consumă tot mai multe alimente solide să capete un tranzit mai lent (constipația), să aibă gaze intestinale sau diaree. E de preferat să renunți pentru câteva zile la acel aliment sau, dacă scena se repetă, să nu i-l mai dai deloc.
În acest sens, sfatul doamnei doctor pediatru Raluca Simona Bodea vă poate ajuta: „Înființați un jurnal alimentar. Nu pentru a nota cantitățile de alimente pe care le mănâncă copilul la fiecare masă, zi de zi. E obositor și absolut inutil. Notați doar alimentele. Marcați pe cele nou introduse. Atât. Ele sunt începutul procesului de digestie. Ele sunt cauza eventualelor tulburări digestive. Și apoi observați efectele, consecințele ingerării lor – scaunele, urina, apetitul, eventualele colici, vărsături, stări de disconfort, erupții pe piele, etc. Astfel puteți face legătura dintre cauză și efect.“
Ce alimente sunt interzise și de ce?
Mierea – poate cauza un tip grav de toxiinfecție alimentară dacă este oferită unui copil mai mic de 12 luni;
Băuturile sau alimentele nepasteurizate (sucurile de fructe, laptele, iaurtul sau brânzeturile) – pot reprezenta un risc de infecție cu E.coli, o bacterie periculoasă care poate cauza diaree severă;
Laptele de vacă îmbogățit cu anumite substanțe nutritive – bebelușul sub 12 luni poate avea un risc mai mare de sângerări intestinale; acest gen de lapte conține prea multe proteine și minerale, iar rinichii bebelușului nu îl pot procesa eficient.
Primele rețete făcute în casă în diversificare
Supa de zarzavat (rețetă preluată de pe site-ul doamnei doctor pediatru Andreea Manda)
IngredienteȘ morcov, cartof, roşie, albitură (pătrunjel, păstârnac), ceapă, dovlecel, ardei gras, fasole verde, salată verde, spanac
Legumele se vor fierbe în apă suficientă (500 ml-1 l) timp de o oră, iar după ce dau în clocot (se completează apa evaporată cu apă fiartă) sau 15-20 minute după primul jet de vapori la oala sub presiune ori conform instrucțiunilor la steamer.
În varianta fierberii clasice, pentru fiecare 70-80 ml supă strecurată se adaugă 2-3 lingurițe de morcovi pasați. Ulterior se poate adăuga ulei vegetal în supă, inițial 1/2 linguriță pentru ca la 1 an să se ajungă la 1-2 lingurițe.
ATENȚIE: ţelina, nap, conopidă, broccoli, mazăre, varză, fasolea uscată, sfecla pot produce flatulenta și disconfort digestiv până la 1-2 ani.
Iaurt preparat în casă (rețetă preluată de pe site-ul doamnei doctor pediatru Andreea Manda)
Laptele este fiert şi răcit la 20-24 grade; se adaugă maia din iaurt preparat anterior (o linguriță maia la 200 g lapte) şi se amestecă bine; se ţine la temperatura camerei timp de 5-8 ore sau se pune în apropierea unei surse de căldură, caz în care iaurtul se prinde mai repede (fermentația este mai rapidă); după ce s-a prins, iaurtul se pune la rece şi se administrează copilului în cel mult 24 de ore; se pot adăuga fructe proaspete sau cereale.
ATENȚIE: Iaurtul trebuie să aibă gust acrișor; nu se dă copilului dacă este prea fermentat (foarte acru).
Brânza de casă (rețetă preluată de pe site-ul doamnei doctor pediatru Andreea Manda)
În laptele de vacă fiert se adaugă cu maia, adică iaurt preparat cu o zi înainte (1 linguriță la 200 g lapte); se pune la prins la temperatura camerei; după 24 de ore se adună smântâna și se pune laptele la foc moale, amestecând mereu până când se formează coaguli mari de brânză; se lasă să se răcească apoi se pune într-un săculeț de tifon pentru a se scurge zerul.
Luam 250 ml lapte de vacă fiert – când începe să dea în clocot se adaugă 2-3 comprimate de calciu lactic; prin amestecare laptele se încheagă; se lasă să se răcească apoi se pune într-un săculeț de tifon pentru a se scurge zerul.
Brânza astfel obținută se trece printr-o sită deasă pentru a se obține un preparat fin. Se poate combina cu fructe, cereale, iar de la 8-9 luni – mămăligă cu brânză de vaci și iaurt.
Surse:
http://apps.who.int/gb/archive/pdf_files/WHA55/ea5515.pdf?ua=1
