Cele mai urâte manifestări din perioada diversificării alimentației sunt, fără doar și poate, alergiile. Cum se manifestă, ce trebuie să știm despre ele și despre alergeni, în rândurile ce urmează.
Alergenii alimentari sunt substanțe care se găsesc în alimentele pe care le consumăm în mod curent și care pot provoca o reacție alergică organismului. Un copil poate manifesta semne de alergie alimentară încă din vremea în care este sugar, adică la primul la primul lui contact cu alergenii. Anumite alimente pot să-i provoace lui reacțiile alergice, atunci când mama care alăptează le mănâncă. Asta, din simplul motiv că unele substanțe alergice se transmit prin laptele matern.
Cunoști regulile antialergie?
Când vine vorba despre un bebeluș care intră în etapa diversificării alimentației, multe mămici cred că e ca și cum ai intra pe un teren minat. Nu știi care sunt alergenii la care va reacționa, ți-e teama că nu vei putea identifica corect simptomele unei alergii alimentare și gata panica.
Ca să ne mai liniștim puțin, hai să definim lucrurile. Ca să facem lucrurile mai simple pentru toată lumea, poți bifa afirmațiile de mai jos pentru a afla răspunsul la mare întrebare „Prezintă copilul meu risc de alergii alimentare?“:
Un copil cu risc crescut de alergii alimentare este un copil ai căror frați sau părinți manifestă astfel de alergii. De regulă, trebui să fii atentă la aceleași produse alimentare, pentru că alergiile alimentare se transmit genetic.
Un copil cu risc crescut de alergii alimentare este un copil ai căror frați sau părinți au manifestate simptome alergice de altă natură înainte de începerea diversificării.
Acum să trecem mai departe! Știai, spre exemplu, că alergiile alimentare pot fi declanșate dacă, spre exemplu, copilul nu are vârsta optimă pentru diversificarea alimentației? Un stomăcel care nu este pe deplin dezvoltat poate dezvolta alergii alimentare de care persoana respectivă nu va mai scăpa toată viața. Dimpotrivă, se pot și agrava.
Astfel, diversificarea trebuie începută când bebelușul este pregătit. De regulă, în jurul vârstei de 6 luni, dar nu mai devreme de 4 luni. Perioada fiind destul de largă, iar momentul foarte diferit de la copil la copil, învață să descoperi la bebelușul tău semnele că este pregătit să pășească în perioada diversificării alimentației:
- Stă bine în funduleț, fără să-și piardă echilibru și, mai ale, își controlează foarte bine capul și gâtul;
- Se arată foarte interesat de mâncarea celorlalți, atât de interesat încât întinde mâna să ia, vrea să guste (apropo, salivația la această vârstă nu are nicio legătură cu pofta!);
- Deschide gura mare când i se oferă mâncare.
De cine trebuie să ne ferim?
Toți copii ar trebui să fie expuși la alergenii alimentari comuni înainte de împlinirea vârstei de 1 an. Alergenii sunt substanțe pe care, dintr-un motiv sau altul, corpul nostru le consideră corpi străini și le atacă.
Acești alergeni se recomandă a fi introduși în prima parte a zilei, adică dimineața, pentru a avea timp să urmărim apariția eventualelor reacții alergice. Există, și trebuie păstrată cu sfințenie, regula de 4 zile (în cazul copiilor care nu prezintă istoric de alergii alimentare în familie) sau chiar două săptămâni între alimentele pe care le introduci pentru prima dată.
Știai, însă, că există 14 categorii de alergeni alimentari care trebuie specificați pe orice ambalaj, pentru că numărul persoanelor care suferă de alergii din cauza uneia dintre aceste substanțe este foarte mare? Deci, de cine ne ferim:
- Țelina (este vinovată de apariția sindromului alergiei orale, care se manifestă prin umflarea gurii sau apariția urticariei în jurul ei);
- Cerealele care conțin gluten (grâu, ovăz etc. Semnele sunt urticarie, rinită alergică, dermatită atopică);
- Crustacee (crab, homar);
- Ouă (nu se face diferența între albuș și gălbenuș; alergenii acești pot dezvolta apariția alergiilor nazale și a astmului);
- Pește;
- Lupinul (alternativa la soia în unele produse de post);
- Proteina din laptele de vacă (poate cea mai întâlnită formă de alergie, ce afectează 2,5 % dintre copii);
- Moluște;
- Muștar;
- Anumite tipuri de oleaginoase (nuci, caju, migdale, alune);
- Alunele în coajă;
- Susanul;
- Soia;
- Sulfiții (care apar mai rar în produsele pentru bebeluși, de regulă se regăsesc în băuturile alcoolice).
În afara acestora, alergeni mai pot fi și fructele precum căpșuna, kiwi, piersica, zmeura. Dar orice aliment poate fi alergen pentru un anume copil, în funcție și de fondul său genetic. Oricât de ciudat ar părea, există copii care sunt alergici la dovlecel sau… banană.
Cum se introduc totuși acești alergeni?
Ultimele cercetări care au la bază o mulțime de studii medicale, nu mai recomandă introducerea alergenilor după vârsta de 1 an. Deși încă multă lume o face, recomandările specialiștilor spun altceva: dacă așteptăm până după vârsta de 1 an, când copilul este deja diversificat, corpul lui riscă să perceapă alergenii ca pe niște corpi străini și să-i atace. Așadar, conform The New England Journal of Medicine alergenii ar trebui să fie introduși în alimentația unui bebeluș înainte împlinirii vârstei de 1 an.
Nu există o ordine anume în care să fie introduse alimentele noi. Singura indicație este aceea ca alimentele bogate în fier să fie introduse după vârsta de 4 luni, până în jurul vârstei de 6 luni.
În cazul unul copil cu un fond genetic alergen, diversificarea are alte reguli. Cel mai bine însă este să vorbiți cu un pediatru ori un specialist (alergolog), împreună cu care să creați propria grilă de introducere a alimentelor noi.
Cum arată o alergie alimentară?
E foarte ușor să confunzi o reacție alergică a organismului la un aliment nou cu intoleranța alimentară (care este cauzată de lipsa unei enzime digestive). Simptomele acestor manifestări seamănă, dar totuși pot fi diferențiate.
Simptomele alergiei apar imediat după ingerarea alergenului. Chiar și o cantitate mică de alergen poate declanșa o reacție violentă. În cazul intoleranței, aceste simptome (criza debutată brusc) nu există.
Primele simptome de alergie sunt colici, dureri de burtică, regurgitări. Acestea pot fi însoțite de obraji roșii și piele uscată. Semnele secundare sunt constipație sau diaree, secreții nazale, tuse, respirație șuierătoare, dermatită atopică. În cazul intoleranței, cele mai des întâlnite simptome sunt cele ale tractului gastrointestinal.
Simptomele alergiei sunt, de regulă, extrem de violente, în timp ce semnele care indică o intoleranță pot apărea la câteva zile după ingerarea alimentului.
