Momentul diversificării poate fi considerat primul pas pe calea înțărcării, deși se recomandă ca alăptarea să fie prelungită până la vârsta de minim 2 ani. Totuși, odată cu introducerea alimentației solide, cantitatea de lapte pe care o consumă bebelușul începe încet încet să scadă. Este o etapă esențială în dezvoltarea copilului, care îi va influența acestuia obiceiurile alimentare și starea de sănătate pentru tot restul vieții sale. Acesta este motivul pentru care există și au existat întotdeauna o mulțime de discuții și de opinii legate de diversificare. Iar în prezent, autodiversificarea (BLW) este varianta cu cea mai rapidă creștere în popularitate.
- Autodiversificarea crește riscul de înec cu alimente?
- Autodiversificarea crește riscul ca bebelușul să fie subnutrit?
- Autodiversificarea crește riscul de anemie feriprivă?
- Care este impactul BLW asupra senzației de sațietate și a greutății corporale?
- BLW modifică preferințele alimentare și calitatea alimentației copiilor?
- BLW îmbunătățește relațiile de familie?
O echipă de specialiști a făcut o trecere amplă în revistă a literaturii publicate în ultimii ani pe subiectul autodiversificarii (diversificare naturala, BLW), a formulat câteva întrebări clasice și a identificat răspunsuri bine documentate.
Autodiversificarea crește riscul de înec cu alimente?
Înecarea cu alimente este un risc semnificativ la bebeluși și copii mici, pentru că ei nu au încă abilitatea de a mușca, mesteca, plimba mâncarea prin gură corect, așa cum fac (unii) adulți. La vârsta de 6 luni, când începe diversificarea, bebelușul nu are dezvoltate abilitățile motorii necesare pentru a consuma în siguranță bucăți întregi de alimente.
Există cu siguranță o discrepanță importantă între abilitatea aparentă a bebelușului de a mânca singur și abilitățile sale reale de a face asta; să nu uităm că nu toți bebelușii de 6 luni sunt pregătiți pentru începerea diversificării!
Un studiu susține că nu există nici o diferență între diversificarea clasică și BLW, în ceea ce privește riscul de înec. Într-un eșantion de doar 199 bebeluși autodiversificați, 30% ar fi prezentat un episod de înec cu alimente, cifra ridicată fiind pusă pe seama incapacității părinților de a deosebi înecul cu alimente de reflexul de gag.
Un alt studiu, efectuat pe 1151 copii, a arătat apariția a minim un episod de înec cu alimente la 11.9% dintre copiii strict autodiversificați, la 15.5% dintre copiii la care se aplică ambele moduri de diversificare și la 11.6% dintre bebelușii care primesc piureuri.
O alternativă ceva mai sigură a BLW este denumită BLISS; ea pornește de la principiile autodiversificării, însă insistă pe educarea părinților în vederea evitării alimentelor cu risc mare de înec, cum sunt mărul crud sau boabele întregi de struguri. Un alt avantaj al BLISS este că îi învață pe părinți să le ofere bebelușilor, la fiecare masă, câte un aliment cu conținut ridicat de fier și unul bogat în carbohidrați, în timp ce îi obligă pe aceștia să ofere mâncare adecvat preparată pentru vârsta copiilor și tăiată astfel încât să fie minimizat riscul de înec. Conform specialiștilor, BLISS este o metodă mai sigură și mai sănătoasă decât BLW simplu.
CITEȘTE ȘI: Cum se desfășoara autodiversificarea după metoda bliss
Autodiversificarea crește riscul ca bebelușul să fie subnutrit?
Unele studii au raportat că bebelușii la care se aplică metoda BLW au o greutate corporală semnificativ mai mică decât media, spre deosebire de copiii hrăniți cu lingurița. Un alt studiu a arătat că mamele bebelușilor autodiversificați au raportat că micuții consumă mai mult lapte și mai puține solide comparativ cu bebelușii la care se merge pe diversificarea clasică.
Îngrijorarea specialiștilor menționați mai sus este legată de ideea că bebelușii autodiversificați nu primesc toți nutrienții necesari unei dezvoltării armonioase.
Un studiu mai recent subliniază faptul că deși aportul energetic este similar la copiii autodiversificați și la cei care primesc mâncare cu lingurița, bebelușii BLW consumă o cantitate mai mare de grăsimi, în special de grăsimi saturate.
Nici unul dintre bebelușii incluși în studii nu a fost evaluat ca subnutrit sau cu crestere întârziată, indiferent de modul de hrănire. Este motivul pentru care se consideră că studiile inițiale, ceva mai vechi, au fost greșit concepute sau că standardele de înălțime / greutate pentru bebeluși erau diferite.
Autodiversificarea crește riscul de anemie feriprivă?
Începând cu vârsta de 6 luni, alăptarea nu reușește să mai acopere necesarul de fier al copilului, prin urmare este obligatoriu ca bebelușul să primească, de la începutul diversificării, alimente bogate în fier. Cerealele fortifiate și carnea sunt cele mai accesibile metode pentru a preveni aceasta problemă, însă metoda BLW nu le permite bebelușilor să consume cu succes aceste alimente. Mai mult decât atât, fructele si legumele, ușor de apucat și de mâncat la începutul diversificării, sunt sărace în fier.
Metoda BLISS pare să ofere soluții și pentru această problemă. Ea propune introducerea alimentelor bogate în fier încă din prima săptămână de diversificare și susține că ele ar trebui să reprezinte un procent ridicat din alimentele pe care le primește copilul. Metoda a fost însă evaluată pe un număr foarte mic de copii, și chiar și așa, nici unul dintre ei nu a reușit să atingă doza minimă recomandată de fier, conform standardelor OMS. Prin urmare, BLW este considerat un factor de risc pentru anemie.
Care este impactul BLW asupra senzației de sațietate și a greutății corporale?
Există cel puțin 3 studii care își propun să evalueze influența pe care o are metoda de diversificare asupra obiceiurilor alimentare viitoare și măsura în care aceasta influențează indicele de masă corporală și riscul de obezitate.
În unul dintre studii, în grupul BLW s-a remarcat un procent mai mare de copii cu greutate sub limita minimă, în timp ce în grupul de copii hrăniți cu lingurița s-a remarcat o incidență crescută a obezității.
Un alt studiu a eșuat în încercarea de a evidenția vreo diferență privind indicele de masă corporală, în funcție de modul de diversificare. Totuși, studiul s-a prelungit, în ideea de a descoperi dacă există vreo diferență privind senzația de sațietate la vârsta de 18, respectiv 24 luni. S-a descoperit că în grupul BLW copiii aveau o relație mai sănătoasă cu mâncarea, consumând cantități adecvate nevoilor lor, însă rezultatele nu sunt foarte convingătoare având în vedere că nu există suficiente date.
Un studiu mai recent a evidențiat, însă, aceleași rezultate. Nu există diferențe semnificative în ceea ce privește indicele de masă corporală la 12, respectiv 24 luni, însă la vârsta de 2 ani, copiii autodiversificați par să se sature mai greu.
BLW modifică preferințele alimentare și calitatea alimentației copiilor?
S-a formulat ipoteza că metoda autodiversificării face ca bebelușii să accepte mai ușor o gamă mai variată de alimente, gusturi și texturi. Există un studiu care contrazice această idee, demonstrând că nu există diferențe în ceea ce privește preferințele alimentare în funcție de modul de diversificare.
Un alt studiu a evidențiat faptul că bebelușii BLW au o preferință mai mare pentru carbohidrați, în timp ce bebelușii hrăniți cu lingurița preferă gustul dulce. Rezultatele ambelor studii se bazează pe amintirile părinților, prin urmare trebuie primite cu o oarecare prudență.
Calitatea alimentației pe care o primesc copiii autodiversificați este un alt subiect de discuție. Alimentele comerciale preparate pentru bebeluși nu conțin sare sau zahăr; mâncărurile preparate în casă nu sunt întotdeauna adecvate bebelușilor, fie din punct de vedere al ingredientelor, fie al modului de preparare. S-a demonstrat de pildă că la micuții autodiversificați cantitatea de sare din mâncare este mult mai mare decât la cei hrăniți cu lingurița.
Consecința directă este că la copiii BLW s-ar cultiva un apetit special pentru alimente dulci sau sărate, ceea ce favorizează consumul a prea multă sare și prea mult zahăr, ceea ce ar deveni un obicei pentru tot restul vieiți. Părinții care adoptă BLW ar trebui să fie foarte atenți la aceste aspecte.
BLW îmbunătățește relațiile de familie?
S-a afirmat că bebelușii BLW participă la mesele de familie mai frecvent decât cei hrăniți cu lingurița, pentru că primesc aceleași alimente. Mai important este, însă, că în cazul autodiversificării, nu există presiunea ca micuțul să consume o anumită cantitate de mâncare, ceea ce reduce nivelul de anxietate. Nu e realist să ne gândim că datorită autodiversificării familia își va îmbunătăți obiceiurile alimentare, însă stresul la care sunt supuse mamele este semnificativ mai mic, ceea ce înseamnă o mai bună calitate a vieții întregii familii.
Sursa:
https://ijponline.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13052-018-0487-8
