„MESAJ DE LUAT ACASĂ – astm nu «faci» pentru că ai avut bronşiolită, ci te naşti cu anumite gene de susceptibilitate, care se manifestă în prima parte a vieții ca o sensibilitate mai mare la virusuri şi faci boli ASEMĂNĂTOARE bronşiolitei acute. Dar care se tot repetă, agasant. Un copil care are mai mult de 3 episoade de «bronşiolită» într-un an sau care face «bronşiolite» repetate si după vârsta de 2 ani (aceasta este vârsta maximă la care ar putea apărea bronșiolita acută) are, de fapt, Wheezing Recurent. Adică o forma de astm.“ Mihai Craiu, Spitalul Virtual pentru Copii (SVC).
Doctorul Mihai Craiu explică des pe pagina de facebook a SVC cum se face diferența dintre aceste două afecțiuni, corecta lor diagnosticare și tratamentul corespunzător. Asemănarea este clară – acel simptom comun, wheezingul. Dar este doar un simptom comun, apărut în ambele afecțiuni din cauza strangulării unor părți din aparatul respirator. Dar atât! Bronșiolita are cauze virale, pe când astmul vine dintr-un fond genetic care, ce-i drept, predispune bolnavul la dese îmbolnăviri respiratorii.
Dacă ar fi să rezumăm diferențele dintre cele două, bronșiolită și astm bronșic, ar suna așa: febră (în bronșiolită doar!), persistența ei zile în șir, însoțită de frisoane, junghiul toracic (astmul nu doare!), tusea cu expectorație purulentă (în astm tusea este seacă, iritativă, provocata de alergeni sau de efort, dar poate să apară și pe timpul nopții în lipsa factorilor externi amintiți).
Haideți să vedem cum arată tabloul simptomelor acestor afecțiuni:
Bronșita și bronșiolita reprezintă infecții ale plămânilor. Bronșita, când se produce inflamarea traheii și a părții superioare a bronhiilor, poate afecta persoane de orice vârstă, deși este mai frecventă la copii. Bronșiolita, însă, afectează doar copiii cu vârste de până în 2 ani și reprezintă iritarea și umflarea bronhiolelor. Ambele sunt cauzate de virusuri. Când se ajunge la bronșită acută este vorba despre agravarea unor răceli sau gripe de către factori externi (fumat sau alți factori iritanți pentru plămâni).
Bronșiolita, boală care apare mai des în sezonul rece, în special la sugarul mic, are ca sursă un adult sau un copil mai mare care transmite virusul, aceștia fiind deseori lipsiți de simptomele tipice. Există și factori care agravează boala, lipsa unei alimentații sănătoase, mediile aglomerate, dar cel mai mare risc de agravare îl reprezintă mamele fumătoare. „S-a demonstrat statistic că sugarii care frecventează grădinița/creșa fac mai rar bronșiolită acută decât cei care stau la domiciliu în compania unor mame fumătoare“, scrie doamna doctor Irina Costache, pe blogul său Mămica pediatru.
Care sunt semnele de bronșiolită
La debut, bronșiolita arată ca o răceală – curge nasul și de cele mai multe ori nu apare febra. Apoi apare tusea productivă (din cauza mucusului care se strânge după umflarea mucoasei bronhiolelor), febra moderată, bebelușul respiră greu și apare wheezingul (acesta este un simptom caracteristic bronșiolitei), un zgomot ca un geamăt care se aude la respirație. Diagnosticarea se face de către un medic, iar tratamentul se primește tot la recomandarea acestuia.
„Un episod de boală cu respirație dificilă și wheezing se numește bronșiolită acută DOAR în acea situație în care avem un pacient bolnav cu vârstă mai mică de 2 ani și care este la primul episod de acest gen“, subliniază domnul doctor Craiu pe pagina de facebook a SVC.
Ce este astmul bronșic
O afecțiune cronică, din ce în ce mai frecventă, caracterizată prin inflamația cronică a căilor aeriene ce determină o limitare a fluxului de aer. Astmul nu este o boală în care apar doar crize sau episoade de sufocare; boala asmatică este prezentă în permanență, chiar și în lipsa simptomelor. Moștenirea genetică joacă un rol important în această afecțiune, astmul putând să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent încă din copilărie.
Care sunt semnele de astm bronșic
Cele mai frecvente simptome astmatice sunt tusea (ce apare la efort sau pe timpul nopții), senzația de sufocare, senzația de greutate pe piept, de lipsă de aer, șuieratul în plămâni. Simptomele acestea au, de regulă, anumiți factori declanșatori – alergeni, infecții respiratorii sau vremea rece. Aspirina poate produce aceleași efecte în cazul unui astmatic, anumiți aditivi alimentari, precum și efortul fizic. Pentru cei care suferă de boala de reflux gastro-esofagian ar putea ca această să fie un factor declanșator al simptomelor astmatice.
