Din capul locului trebuie spus că frigul nu îmbolnăvește. Din contră, copilul nu ar trebui ținut în casă de când se instalează iarna și până în primăvară. Însă, unii copii, suferinzi de anumite afecțiuni, ar putea întâmpina neplăceri odată cu instalarea sezonului rece. Care sunt aceste afecțiuni și ce trebuie să facem pentru a ne bucura de iarnă fără să avem probleme?
Din cauza faptului că stilul de viață ni se modifică odată cu scurtarea zilelor și cu apariția temperaturilor scăzute, apar și problemele. Iar acolo unde există deja, acestea se pot acutiza. Cele mai nesuferite afecțiuni care se agravează iarnă sunt dermatita atopică și astmul.
Amândouă afecțiunile apar la persoanele cu predispoziție genetică de a dezvolta boli alergice. Amândouă afecțiunile pot reacționa urât la aerul rece al iernii. Dar nu sunt singure afecțiuni care provoacă suferințe iarna.
Infecțiile respiratorii se înmulțesc când trecem rapid de la cald la frig
Răceli, gripe, viroze, bronșiolite și chiar pneumonii toate dau năvală când trecem brusc de la temperaturi ridicate (12 °C la sub 0 °C). În mod normal, corpul nostru are nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a se obișnui cu schimbarea temperaturii, de aceea, astfel de treceri bruște sunt adevărate șocuri pentru organism. Ce se întâmplă?
Organismul se concentrează pentru a se adapta noului mediu, ceea ce înseamnă că lasă „nepăzite“ intrările virusurilor și ale bacteriilor în corpul nostru. Copiii, suferinzii cronici și bătrânii sunt cei mai afectați de frigul iernii. Cu cât există mai multe boli cronice preexistente, cu atât mai anevoios este programul de adaptare.
Scăderea imunității pe fondul adaptării la noile temperaturi ne face să pierdem lupta împotriva virusurilor și a bacteriilor care ne îmbolnăvesc. Scăderea temperaturilor provoacă inflamarea mucoaselor căilor aeriene, care va duce la o suprainfecție dacă simptomele persistă: tusea uscată devine purulentă, secrețiile la fel.
Frigul, fără existența unor afecțiuni cronice preexistente, nu face niciun rău organismului. Însă o răceală netratată se poate transforma într-o pneumonie, iar de aici și până la complicatii foarte grave poate fi vorba de doar 24 de ore.
Nu doar imunitatea are de suferit când trecem brusc de la temperaturi înalte la unele joase. Frigul contractă vasele de sânge de la nivelul creierului, provocând durerile de cap, atât de frecvente la copii în ultimii ani, precum și oboseala datorată sedentarismului din sezonul rece.
Răceala se poate complica în lipsa igienei nasului
Iarna, se știe, ne curge nasul fără să fim bolnavi. Se întâmplă din cauza unui mecanism de apărare al corpului nostru, care ne ajută să nu inspirăm aerul înghețat. Cavitățile nazale au sarcina delicată de încălzire și umidificare a aerului care intră, asigurându-se că nu ajunge aer rece și uscat la plămâni. DAR, când una dintre porțile de intrare (nasul) a virusurilor și a bacteriilor în organism se transformă într-un mediu atât de umed (100% umiditate), trebuie să avem în vedere și înmulțirea rapidă a virusurilor și/sau a bacteriilor respirate, dacă nu curățam corect nasul.
Cele mai simple metode care au grijă de nasul nostru pe perioada iernii sunt cele care asigură lubrifierea sinusurilor. Astfel, iarna, când facem căldură în casă, aerul devine uscat și usucă mult prea tare și mucoasele nazale. Un umidificator de cameră este soluția optimă pentru umiditatea de care avem nevoie ca să rămânem sănătoși. Atenție însă să fie curat!
Lavajul nazal este o altă metodă de igienă și de întreținere a mucoaselor nazale, dar nu e nevoie să fie făcut zilnic, doar în caz de mucozități în exces. Când năsucul este înfundat, spălarea foselor nazale îl ajută să evite respirația pe gură și reduce durata răcelilor.
Iată câteva rețete pe care le puteți folosi când copilul are năsucul înfundat. Sunt recomandate de doamna doctor Ana Cristina Ștefănescu, pe blogul său, doctorițadecopii.ro:
- Ulei de susan presat la rece. Se pune câte o picătură în fiecare nară, de două ori pe zi și se masează ușor năsucul.
- Lapte de mamă. Câteva picături în fiecare nară, care se aspiră apoi.
- Apă de mare hipertonă. Se pun câte 3 pufuri în fiecare nară, apoi se aspiră după 10 minute. Acest tratament se poate administra maximum 7 zile.
- Apă de mare izotonă sau ser fiziologic. Se pun câte 3-4 picături în fiecare nară, de câte ori este nevoie.
- Spălături cu ser fiziologic. Folosește o pară de cauciuc. Poți urmări cum se realizează un lavaj nazal aici: https://www.youtube.com/watch?v=Wsrt3YRfG18
În plus, în comparație cu vara, iarna nu avem parte de o la fel de mare expunere la soare, ceea ce duce la scăderea nivelului de vitamina D, ceea ce ne reduce capacitatea organismului de a lupta cu virusurile și cu bacteriile și ne predispune la răceli. Zincul, vitamina C și vitamina A sunt vitaminele care ne ajută să trecem cu bine peste iarnă. Despre ele, rolul lor, cantitatea optimă care trebuie să se regăsească în organism în funcție de vârstă, dar și sursele de unde le putem procura în articolul Ce vitamine ne țin sănătoși iarna?
De apariția des a răcelilor mai sunt vinovate și temperaturile extreme. Când dârdâim de frig, organismul e concentrat să regleze temperatura corpului, ceea ce face să nu mai fie atent la sistemele de apărare.
Cum să reduci simptomele dermatitei atopice în timpul iernii
Dermatita atopică este o afecțiuni a pielii, o infecție cutanată inflamatoare, care creează o senzație intensă de mâncărime, cu evoluție cronică. De regulă, dermatita atopică apare în prima copilărie, însă poate debuta și mai târziu. Majoritatea cazurilor de dermatită atopică apar însă în primul an de viață. Un procent destul de mare vizează copiii cu vârste de până în 5 ani.
Există două tipuri de dermatită atopică: acută și cronică.
Dermatita acută se caracterizează prin înroșirea pielii, iritarea ei, apariția veziculelor pe piele, aceste semne fiind însoțite de mâncărime.
Dermatita cronică se caracterizează prin îngroșarea exagerată a pielii, în anumite zone, uscăciune și mâncărimi.
La sugari, dermatita atopică își face apariția pe obraji și pe pielea capului. La copii, pe corp, pe gambe, brațe și antebrațe. La adolescenți și adulți, dermatita atopică se localizează în pliurile pielii, pe gât și pe ceafă.
Cel mai eficient „tratament“ în cazul dermatitei atopice o reprezintă evitarea, pe cât posibil, a factorilor care o declanșează. Ajută foarte mult și folosirea cremelor emoliente speciale pentru pielea atopică. Iată o listă de idei care pot preveni neplăcerile din sezonul rece:
- Ferește copilul de frig și ger. Când ieșiți pe afară, folosește cremele speciale pentru dermatită atopică recomandate de medic și unge-l pe obrăjori și pe mânuțe.
- Nu încălzi casa mai mult de 25 °C. Căldura din casă este un aer uscat, care usucă și mai mult pielea copilului.
- Apa de baie să nu depășească temperatura de 36 °C, pentru a evita agravarea senzației de mâncărime.
- Folosește mereu după baie o cremă emolientă pentru a menține pielea hidratată. Nu freca niciodată pielea atopică, doar unge ușor!
- Îmbracă-l în haine din bumbac, nu lână sau poliamidă care îi vor irita și mai mult pielea.
- Spală întotdeauna hăinuțele noi înainte de a-l îmbrăca.
- Asigură-i necesarul de vitamine, minerale și probiotice, iar dacă analizele o indică, completează-i alimentația cu suplimente alimentare recomandate de medic.
Alergia la frig poate fi ameliorată dacă se depistează cauza
Seamănă cu degerăturile – pete mari, roșii, pe față, pe mâini, pe zonele expuse gerului, mănâncă și ustură. Apar chiar și după o scurtă expunere la frig și reprezintă o alergie la frig. Specialiștii spun că tot despre alergia la frig/rece este vorba și vara, când o persoană s-a încălzit la soare, apoi a intrat în apa rece și s-a umplut de pete mari, roșii, usturătoare. La fel se întâmplă când o persoană care manifestă semnele alergiei la frig consumă băuturi sau alimente reci, aceleași semne apar, de data aceasta, la nivelul mucoaselor.
Pare să fie o bagatelă, însă această alergie este semnul că undeva, în organism, există alte probleme de sănătate, focare infecțioase, parazitare sau virale. Testul clasic utilizat de alergologi pentru depistarea acestei alergii este testul cubului de gheață, nefiind foarte elocvent, desigur, pentru că fiecare pacient poate avea un alt prag de temperatură critică la care apar simptomele.
Pentru depistarea focarelor infecțioase se pot efectuate diferite teste, precum exsudat nasofaringian, urocultură, antigenul Helicobacter pylori din materiile fecale, markerii virali, sau examene parazitare, mai ales cei proveniți de la animalele de companie.
Pentru a preveni apariția simptomelor alergiei la frig, evită frigul iernii prin purtarea de îmbrăcăminte potrivită (căciulă, fular, mănuși din materiale termoizolante), dar și consumul de băuturi sau alimente reci. Pentru cazurile mai grave, diagnosticate, medicul alergolog poate recomanda medicamente antihistaminice.
Iarna si prevenirea crizelor de astm
Aerul rece și uscat sunt factori care favorizează complicații ale astmului în perioada sezonului rece. Pentru un asmatic, iarna aduce o serie de provocări. Persoana suferindă de astm petrece mai mult timp la interior, unde respiră spori de mucegai, peri de animale, acarieni și praf.
Nici dacă iese afară, lucrurile nu stau mai bine pentru o astfel de persoană. Aerul rece poate declanșa o criză de astm, dar mai trebuie luate în calcul și infecțiile respiratorii din această perioadă. În acest ultim caz, din cauza unor infecții respiratorii repetate (pneumonia, răcelile, gripele), bronhiile devin suprasensibilizate și declanșează astmul infecțios.
Există însă câteva lucruri simple pe care persoanele bolnave de astm le pot face pentru a trece mai ușor peste iarnă:
Vaccinul antigripal. Cea mai bună prevenție a crizelor de astm din timpul iernii o reprezintă vaccinarea împotriva gripei. Programați copilul la medicul de familie, la sfârșitul lunii octombrie, înainte ca gripa să-și intre în drepturi, pentru a putea obține imunitatea de care are nevoie. Discutați cu medicul de familie despre importanța administrării unui vaccin împotriva pneumoniei.
Limitați exercițiile fizice afară. Până și persoanele sănătoase pot avea probleme cu respirația când afară este prea frig. Pentru un suferind de astm, lucrul acesta ar putea fi fatal. Pentru un copil cu astm, joaca poate fi mult mai potrivită în interior, într-o cameră bine și des aerisită sau la o piscină acoperită.
Fular peste gură sau o mască medicinală. Pentru suferinzii de astm, purtarea unui fular sau a unei măști medicinale ar putea preveni ca aerul rece și uscat al iernii să ajungă direct în plămâni și să provoace o criză de astm. Fularul sau masca va reuși să încălzească aerul respirat înainte ca acesta să ajungă în plămâni.
Folosește un umidificator pentru aerul de la interior. Aerul uscat și cald de la interior poate declașa o criză de astm, așa că cea mai bună soluție pentru un aer care să nu-l deranjeze pe copilul astmatic este folosirea unui umidificator pe toată durata iernii. Asigură-te, însă, că filtrele și rezervoarele acestuia sunt curate și igienizate.
Păstrați mâinile curate. Un copil bolnav de astm trebuie să ajutat și învățat să-și spele corect mânuțele pentru a preveni îmbolnăvirea. Cel puțin 20 de secunde ar trebui să dureze un spălat corect pe mâini, cu apă călduță și săpun. Utilizați gelul dezinfectant atunci când sunteți afară și spălarea corectă a mâinilor nu se poate face.
La fel de important este să-l înveți pe copil să nu-și mai atingă mâinile de față când este afară, pentru a preveni îmbolnăvirea cu virusuri sau bacterii luate de pe jucăriile, clanțe sau alte obiecte care au fost atinse de alte persoane bolnave. O răceală banală este o urgență pentru o persoană bolnavă de astm!
Planul de iarnă. Discutați cu medicul care îi monitorizează afecțiune dacă e nevoie să măriți doza de medicament în perioada sezonului rece, sau ce alte măsuri sunt necesare pentru a trece cu bine peste iarnă.
Surse:
