- Cum se diagnostichează dermatita atopică
- Testele de tip prick, patch sau din sânge
- Produsele naturale și dermatita atopică
- Ce ajută în îngrijirea pielii copiilor cu dermatita atopică?
- Cele mai cunoscute ingrediente care sunt de evitat în cazul persoanelor cu dermatită atopică
- Cum arată pielea care are nevoie de hidratare?
- Ingredientele cremelor hidratante
- Cremele cu cortizon, avantaje și dezavantaje
Dr. Alexandra Zota, medic specialist dermatolog: „În dermatita atopică, pruritul cronic (mâncărimea de lungă durată) este cheia diagnosticului.“ „Diagnosticul se pune pe baza aspectului clinic, în perioadele de acutizare, când apare eczema (roșeața cu mâncărime), dar și după istoricului personal (dacă a mai avut episoade similare, piele uscată, manifestări alergice), precum și după istoricului familial (alte rude cu manifestări alergice sau de dermatită atopică)“, spune medicul specialist dermatolog, dr. Alexandra Zota.
Tratamentele naturiste sunt potrivite? Și dacă nu, ce ar trebui să conțină cremele care fac bine în dermatita atopică? Cum trebuie să îngrijim corect pielea unui bebeluș care suferă de dermatită atopică?
Clubul Bebelușilor: Cum se pune diagnosticul de către dermatolog pentru dermatita atopică (DA)?
Dr. Alexandra Zota: Diagnosticul de dermatită atopică este unul clinic, ce se bazează exclusiv pe aspectul pielii și informațiile obținute din istoricul personal sau familial al copilului. De aceea, este important ca medicul dermatolog să inspecteze atent pielea bebelușului și să culeagă cât mai multe informații cu privire la antecedentele personale și familiale ale acestuia.
Trăsăturile esențiale pentru orientarea diagnosticului de dermatită atopică includ xeroza (pielea uscată), pruritul (mâncărimea pielii) și modificările de tip eczematos. Acestea din urmă au o evoluție cronică (n.red. – de lungă durată) și recurentă (n.red. – care se repetă, revine). Pruritul cronic este însă cheia diagnosticului în dermatita atopică.
Din păcate, nu există niciun test de laborator specific care să stabilească diagnosticul de dermatită atopică. Nivelul crescut de imunoglobuline IgE și eozinofile în sânge – care se întâlnesc la majoritatea pacienților cu dermatită atopică –, sunt utile în confirmarea statusului atopic în cazurile suspectate. Trebuie avut în vedere însă că acestea nu sunt crescute la aproximativ 20% din cazurile de dermatită atopică și sunt întâlnite și în celelalte manifestări atopice. Se știe că pacienții cu dermatită atopică prezintă asociat și alte manifestări de atopice: astm, rinită, conjunctivită, alergii alimentare.
Clubul Bebelușilor: Ce teste se pot face pentru a înlătura alte cauze care duc la apariția iritațiilor (alergiile alimentare, spre exemplu)?
Dr. Alexandra Zota: Atunci când copilul prezintă simptome alergice sau când se suspectează implicarea unei alergii în declanșarea sau agravarea leziunilor de dermatită atopică, se recomandă efectuarea testelor alergologice. Acestea includ testele de tip prick, patch sau din sânge.
Testarea prick implică introducerea unei cantități mici de alergen diluat printr-o mică înțepătură la nivelul pielii și observarea reacției locale după 15 minute de la introducere. Depistează reacțiile alergice imediate, care apar la scurt timp după contactul cu alergenul incriminat.
Testele patch presupun fixarea pe spatele pacientului, timp de 48 de ore, a unor benzi adezive ce conțin rezervoare de aluminiu cu antigene, reacția se citește la 48 de ore și se recitește la 72 și 96 de ore. Sunt depistați alergenii de contact, care produc reacții alergice întârziate la nivelul pielii. Testele de sânge implică testarea imunoglobulinelor IgE alergen-specifice.
Academia Americană de Dermatologie recomandă ca în cazul copiilor mai mici de 5 ani care suferă de dermatită atopică moderată sau severă să fie luată în considerare evaluarea alergiilor alimentare atunci când dermatită atopică persistă în pofida tratamentului topic.
Clubul Bebelușilor: Ce ajută în îngrijirea pielii copiilor cu dermatita atopică?
Dr. Alexandra Zota: Pielea copiilor cu dermatită atopică are integritatea barierei cutanate alterată prin prisma conținutului scăzut în ceramide, lipide și factori de hidratare, dar și un nivel crescut al pierderii transepidermice de apă. De aceea este necesar să substituim aceste lipsuri cu ajutorul produselor topice.
Nivelul scăzut de apă poate fi substituit cu ajutorul cremelor hidratante și emoliente. Cremele hidratante sunt formule topice care mențin hidratarea pielii prin reducerea pierderii transepidermice de apă, prin absorbția și menținerea apei din mediul înconjurător la nivelul pielii și prin umplerea fisurilor care apar la nivelul pielii. Cele mai eficiente și totodată lipsite de reacții adverse astfel de ingrediente de hidratare sunt glicerina, pantenolul, ureea, acidul lactic, petrolatum, sodium PCA.
Nivelul scăzut de lipide al pielii atopice poate fi substituit prin utilizarea formulelor ce conțin lipide fiziologice din constituția pielii, precum ceramide, acizi grași liberi, colesterol.
Ceramidele sunt componente esențiale ale cimentului intercelular de lipide din stratul cornos al pielii. S-a dovedit chiar ca utilizarea produselor pe bază de ceramide au un efect similar utilizării produselor pe bază de cortizon la pacienții cu dermatită atopică, ameliorând pruritul, somnul, severitatea bolii.
Alături de agenții de hidratare și relipidanți menționați, produsele pentru dermatită atopică conțin adesea și substanțe cu rol antiinflamator, precum niacinamida, pantenolul, oxidul de zinc, bisabololul.
Pe lângă aceste produse de mentenanță, al căror rol principal este reducerea exacerbărilor de dermatită atopică și a necesarului de dermatocorticoizi, în perioadele de acutizare a dermatitei atopice este necesară utilizarea antiinflamatoarelor pe bază de cortizon sau inhibitori de calcineurină.
Clubul Bebelușilor: Există substanțe care se află printre ingredientele anumitor creme pentru dermatită atopică de pe piață de care ar trebui să știm și să le evităm? Care sunt acestea?
Dr. Alexandra Zota: Cum tot alterarea funcției de barieră a pielii este responsabilă de gradul mai mare de penetrabilitate ai agenților iritanți sau alergeni în cazul copiilor care suferă de dermatită atopică, mămicile trebuie să fie atente la anumite ingrediente care sunt cunoscute a avea aceste potențiale.
O să trec în revistă în cele ce urmează cele mai cunoscute ingrediente care sunt de evitat în cazul persoanelor cu dermatită atopică, dar și cu piele sensibilă, predispusă la iritații.
Conservanții – Methylchloroisothiazolinone (MCI) și Methylisothiazolinone (MI), sau cei din clasa parabenilor și ftalaților sunt introduși în multe produse cosmetice, dar și în produsele pentru bebeluși. Ei previn degradarea produsului și împiedică dezvoltarea microorganismelor. Efecte adverse comune ale acestora sunt roșeața, mâncărimea și apariția scuamelor pe zona pe care a fost aplicat produsul, dar și pe alte zone, la distanță de aceasta. Un scenariu clasic este apariția iritației mâinii la mămicile care utilizează șervetele pentru bebeluși ce conțin aceste ingrediente, lucru care ar trebui să determine mămicile să verifice lista de ingrediente a acestora.
Sulfații și surfactanții sunt agenți de curățare care se găsesc în săpunuri, detergenți, șampoane. Curățarea pielii pe care aceștia o realizează implică și îndepărtarea lipidelor și agenților de hidratare de la nivelul pielii, cauzând uscarea și iritarea pielii.
Parfumurile sunt responsabile de până la 40% din reacțiile alergice la produsele de îngrijire, procentul fiind crescut în special la persoanele care suferă deja de eczemă.
Chiar și produsele etichetate fără parfum, conțin un parfum care să mascheze mirosurile neplăcute ale unor ingrediente. Este important să verificăm etichetele produselor și nu doar să ne limitam la a căuta termenul fără parfum. Atenție la următoarele denumiri de ingrediente ce conțin parfum: cinnamic alcohol, cinnamic aldehyde, eugenol, isoeugenol, geraniol, hydroxycitronellal și oakmoss.
Pe lângă conservați, salicilați și parfumuri, există și agenți hidratanți care pot provoca sau agrava dermatita atopică. Cel mai cunoscut este propilen glicolul.
El a fost desemnat în 2018 alergenul anului de societatea americană de dermatită de contact. Se regăsește în multe produse de îngrijire a pielii și, ironic, și în unele produse destinate tratamentului eczemei. El acționează ca un hidratant puternic și un emulsificator ce ajută la omogenizarea celorlalte ingrediente, dar poate produce iritații și alergii.
Alte ingrediente de evitat atunci când citim etichetele produselor pentru bebeluși sunt: PEGS (ingrediente bazate pe petroleum), Diethanolamine, Monoethanolamine, Triethanolamine (DEAs), Butylated Hydroxyanisole (BHA) and Butylated Hdroxytoluene (BHT), methyleugenol, Triclosan.
Dr. Alexandra Zota, medic specialist dermatolog, a absolvit Universitatea de Medicina si farmacie Carol Davila, Bucuresti, in anul 2012 si a urmat rezidentiatul in dermato-venerologie la Spitalul Clinic Colentina. In prezent este membru al echipei dr Leventer Centre, unde isi desfasoara activitatea atat in domeniul dermatologiei generale, cat si al dermatoesteticii si dermatochirurgiei.
Clubul Bebelușilor: Când are nevoie un bebeluș de hidratare pentru piele? Cum arată o piele care are nevoie de hidratare?
Dr. Alexandra Zota: Pielea bebelușilor are caracteristici specifice care o fac mai fragilă, mai sensibilă și predispusă spre uscare și deshidratare. La vârste fragede, pielea este subțire, are un conținut scăzut de sebum, lipide și agenți naturali de hidratare, iar mecanismele de adaptare la mediul extern sunt incomplet dezvoltate. De aceea, este necesar să acordăm o atenție deosebită îngrijirii tegumentului până când această maturizare are loc.
Hidratarea regulată a pielii bebelușilor, în special în cazul în care pielea este uscată și sensibilă, ajută la refacerea rezervei naturale de lipide și agenți de hidratare și, totodată, împiedică evaporarea apei de la nivelul pielii. În acest fel, este întărită funcția de barieră protectoare a pielii.
Recunoaștem pielea uscată prin faptul că aceasta provoacă senzație de mâncărime, este aspră, crăpată și se descuamează. Uneori prezintă mici proeminente aspre, asemănătoare cu pielea de găină.
Hidratarea intensivă și susținută a pielii bebelușilor care suferă de dermatită atopică este esențială pentru a reduce necesarul de corticoizi și a preveni puseurile de acutizare a bolii.
Clubul Bebelușilor: Ce prevenim hidratându-i pielea? Ce conțin cremele hidratante?
Dr. Alexandra Zota: Ingredientele cremelor hidratante sunt împărțite în trei categorii: ingrediente ocluzive, umectante și emoliente.
Componentele ocluzive ajută la reducerea pierderii transepidermice de apă prin formarea unui înveliș hidrofob la suprafața pielii. Cel mai pronunțat efect se obține atunci când sunt aplicate pe pielea umedă. Exemple de agenți ocluzivi sunt petrolatum, uleiuri minerale, derivații de silicon.
Petrolatum este, poate, cel mai utilizat în produsele topice, fiind cel mai eficient agent de hidratare prin prisma faptului că reduce pierderea trans de apă în procent de 99%. Ele difuzează printre lipidele intercelulare ale stratului cornos și ajută și la refacerea barierei.
Uleiurile minerale (parafina lichidă) reduce pierderea de apă cu 30%, dar au o textură mai plăcută.
Derivații siliconici, incluzând dimethicone și cyclomethicone, au o textură mai puțin grasă, sunt hipoalergeni și sunt utilizați frecvent în preparate oil-free.
Agenții umectanți sunt compuși ce conțin grupări hidroxil hidrofilice, capabile să absoarbă și să rețină apa. Ei au capacitatea de a atrage apa din derm în epidermă și, de asemenea, să atragă apa din mediul exterior dacă umiditatea ambientală depășește 70%.
Agenții hidratanți ce conțin exclusiv umectanți pot crește pierderea transepidermică de apă prin absorbția și evaporarea apei din dermă în mediul extern, în special atunci când bariera cutanată este compromisă sau când umiditatea ambientală este scăzută. De aceea, agenții umectanți sunt combinați, de obicei, cu agenți ocluzivi.
Ingrediente cu proprietăți umectante sunt glicerina, acidul lactic, propilen glicolul, butilen glicolul, pantenolul, ureea, sodium PCA.
Propilen glicolul și butilen glicolul sunt lichide vâscoase incolore cu proprietăți umectante. Propilen glicol este, de asemenea, un potențator al penetrării, de aceea este adesea utilizat ca solvent sau vehicul pentru substanțele insolubile în apă. S-a dovedit că poate produce dermatita de contact iritativă sau alergica. Butilen glicolul este mai puțin iritant.
Pantenolul este convertit în acid D pantotenic în tesut. Pe lângă proprietățile umectante, el promovează înmulțirea celulelor țesutului conjunctiv și procesele de vindecare a țesuturilor.
Sodium PCA constituie 12% din factorul natural de hidratare și este printre cei mai potenți umectanți.
Emolientele sunt componente capabile să umple fisurile apărute între grupurile de celule descuamate, îmbunătățind calitatea pielii și conferind o textură netedă, moale, flexibilă a suprafeței pielii. Unele emoliente au proprietăți umectante sau ocluzive.
Clubul Bebelușilor: Ce părere aveți de produsele naturale – mierea, gălbenelele, uleiul de măsline? Sunt acestea de un real folos în dermatita atopică? Cum ar trebui folosite pe pielea celor mici?
Dr. Alexandra Zota: Cu excepția uleiului de măsline, care poate fi un bun agent de masaj după băița bebelușului, nu recomand așa-zisele produse naturiste în rutina de îngrijire a pielii bebelușului. Deși se poate considera că îngredientele naturale sunt mai puțin problematice decât cele chimice, acest lucru nu este valabil întotdeauna. Spre exemplu, produsele pe bază de plante, precum gălbenelele, sunt recunoscute că produc sensibilizarea pielii și, uneori, chiar alergii.
Mai mult, produsele naturiste nu sunt supuse unui proces de fabricație standardizat, nu dețin avize dermatologice și/sau pediatrice, din aceste motive profilurile lor de siguranță și toleranță nu sunt cunoscute.
Clubul Bebelușilor: E o întreagă discuție despre cremele cu cortizon la copii… Recomandați folosirea corticoizilor dermatologici în tratarea dermatitei atopice?
Dr. Alexandra Zota: Corticosteroizii topici (dermatocorticoizi) sunt formule destinate aplicării topice ce au în structură cortizonul. Există numeroase preparate cortizonice de uz topic, diferite atât ca potență, cât și ca formă de prezentare (soluții, creme, unguente). Sunt substanțe cu efecte importante antiinflamatorii, de aceea se folosesc ca tratament în majoritatea afecțiunilor inflamatorii ale pielii.
Datorită efectelor imediate și spectaculoase asupra acestor tipuri de afecțiuni cutanate, utilizarea lor necondiționată de prescripția medicului a dus, uneori, la utilizarea lor abuzivă, judicioasă de pacient. Pe termen lung, consecințele acestei abordări s-au dovedit defavorabile. Pe de o parte, a crescut incidența reacțiilor adverse ale acestor medicamente, iar pe de altă parte a generat nașterea așa-numitelor corticofobii (frica nejustificată a pacienților față de acest tip de tratament în contextul recomandării medicale).
În dermatita atopică, principiul general al tratamentului cu dermatocorticoizi este utilizarea agentului cel mai puțin potent, care să asigure controlul simptomelor. Printre cele mai frecvente efecte adverse sunt atrofierea (subțierea pielii), telangiectaziile (n.red. – dilatație a vaselor mici sau terminale, care apare de obicei pe nas și pe pomeții obrajilor), hiperpigmentările (n. red. – colorare a celulelor, țesuturilor datorită pigmenților care se formează sub acțiunea soarelui, în urma unor tulburări funcționale).
Riscul dezvoltării lor depinde de mai mulți factori, precum: potența dermatocorticoidului, vehiculul, cantitatea utilizată, utilizarea concomitentă a ocluziei, zona și suprafața tratată, integritatea pielii. Cea mai mare penetrabilitatea se petrece pe zonele de pliuri și față și pe cele pe care integritatea pielii este afectată prin prezența fisurilor, rănilor.
Clubul Bebelușilor: Adevăr sau mit: folosirea produselor cosmetice ca prevenție la bebelușii cu piele sănătoasă poate duce la îmbolnăvirea pielii?
Dr. Alexandra Zota: Folosirea produselor cosmetice ca prevenție la bebelușii cu piele sănătoasă nu fac decât să mențină această stare atunci când se apelează la cele adecvate. Se știe că pielea bebelușilor este sensibilă, fragilă, predispusă la deshidratare și mai vulnerabilă la agresiunile din mediul extern. Din aceste motive, chiar și când pielea bebelușului pare sănătoasă, produsele dermatocosmetice adaptate necesităților pielii lor, cu profiluri de siguranță și toleranță bune, sunt indicate încă din primele zile de viață. Ținând cont că igiena și hidratarea bebelușilor este obligatorie indiferent de aspectul pielii, utilizarea produselor dermatocosmetice pentru bebeluși este inevitabilă.
