De ce ne simțim obosiți și fără putere când vine primăvara, te-ai întrebat? Unde greșim peste iarnă? În ce afecțiuni se transformă aceste greșeli când natura prinde viață?
- Ce boli aduce lipsa apei în organism?
- Mâncăm prea mult, prea gras și prea prost
- Ce boli facem dacă mâncăm nepotrivit?
- Facem prea cald în casă, un aer uscat, care ne îmbolnăvește
- Facem prea puțină mișcare, stăm prea mult în casă
- Spălatul mâinilor cu substanțe antibacteriene scade imunitatea
- Înfofolirea copiilor îi îmbolnăvește
Schimbările de temperatură influențează corpul nostru în multe feluri. Cum se instalează frigul, răcelile, tusea, alergiile și febra devin obișnuințe. De cele mai multe ori, în loc să încercăm să ne adaptăm noilor condiții de sezon, pierdem lupta cu boala, abandonând cele mai simple reguli care ne-ar menține sănătoși. Acest lucru duce la unele erori grave de sănătate, deși mulți nu știu. Iată cele mai comune greșeli și afecțiunile care rezultă din ele.
Bem mult mai puțină apă decât vara
Este foarte adevărat că atunci când este frig afară nu simțim setea așa cum o simțim vara. Cu toate acestea, anotimpul nu are nicio legătură cu setea. În fapt, ne simțim mai puțin însetați, deoarece tindem să facem mai puțin activitate fizică iarna și nici nu transpirăm atât cât transpirăm în timpul verii. Potrivit specialiștilor, organismul nostru are nevoie de aceeași cantitate de apă în fiecare zi și pe timpul iernii pentru a rămâne hidratat. Mai mult, e nevoie de o suplimentare a porției zilnice în cazul în care organismul trece printr-o răceală, vomităm sau suntem constipați.
Ce boli aduce lipsa apei în organism?
Deshidratarea duce la probleme de sănătate, afectând rinichii, digestia, declanșează alergiile, chiar și răcelile, pentru că mucoasa nazală – un țesut care poate funcționa ca o barieră în calea virusurilor –, trebuie să fie umed pentru a-și putea face treaba. Deci, după cum îți poți da seama, consumul de apă nu se rezumă însă doar la a rămâne hidratat, fie că e vară sau iarnă. Dacă este bine hidratat, un organism poate lupta eficient cu bolile. În lipsa apei suficiente, apar problemele:
Astmul și alergiile. Două afecțiuni care se află în strânsă legătură una cu alta. Simptomele amândurora sunt agravate de lipsa apei în organism. Poate că nu degeaba bunicile noastre știau că „zece pahare de apă la care se adaugă un vârf de cuțit cu sare“ tratau alergiile și astmul. Sau inhalațiile cu apă fiartă ori ceai. Apa. Dar astea sunt de pe vremea când oamenii nu dădeau fuga la farmacie să-și caute salvarea, ci pur și simplu știau ce nevoi are organismul lor. Atunci când suntem deshidratați, corpul nostru va încerca să conserve apa, făcând să crească nivelul de histamină (care dă reacții alergice).
Deshidratarea împiedică procesul natural de eliberare a toxinelor prin piele și favorizează apariția problemelor de piele, cum ar fi dermatita. O piele uscată este, la fel ca și în cazul mucoaselor nazale, o barieră a cărei funcție de apărare împotriva microbilor a fost compromisă de lipsa apei.
Constipația. În cazul instalării unei stări de deshidratare, rezervele de lichide ale intestinului gros sunt primele la care apelează organismul. Colonul este unul dintre organele care drenează apa pentru a furniza lichide și altor organe. Dacă acesta nu are suficientă apă, deșeurile care se află în intestine se deplasează mai greu. Scaunele tari, eliminate cu durere, dar și digestia mai lentă sau chiar mirosul urât al guriței sunt semne că cel mic este constipat și primul lucru la care ar trebui să te gândești este să crești aportul de lichide.
Oboseala la copii. Apa reprezintă cea mai importantă sursă de energie a organismului. Deshidratarea încetinește activitatea enzimelor din organism, făcând astfel să se instaleze starea de oboseală.
Inflamații ale rinichilor. Buna funcționare a rinichilor este în strânsă legătură cu cantitatea de apă pe care o consumăm. În lipsa unui aport adecvat de apă, apar infecțiile tractului urinar, care nedepistate și netratate pot cauza leziuni permanente. Deshidratarea poate provoca un dezechilibru în electroliții corpului. Electroliții, la fel ca potasiul, fosfatul și sodiul, ajută la transmiterea semnalelor electrice între celule. Astfel, niște rinichi funcționali ajută la menținerea nivelului de electroliți.
Atunci când rinichii nu sunt capabili să mențină echilibrul nivelului de electroliți, semnalele electrice devin amestecate, ceea ce poate provoca convulsii, care implică mișcări musculare involuntare.
Excesul de greutate. În lipsa lichidelor, celulele intră rapid în repaus și metabolismul încetinește. Numeroase persoane au tendința de a consuma alimente, deși organismele lor au nevoie doar de lichide. Poate că de multe ori când simțim foame, este vorba, de fapt, de sete, te-ai gândit la asta?
Mâncăm prea mult, prea gras și prea prost
De cum se instalează sezonul rece, pare că uităm (dacă le știam cândva) regulile unei diete sănătoase și variate. În zilele noastre, sedentarismul și industrializarea intensă a adus accesul facil la alimente, de cele mai multe ori hipercalorice, bogate în grăsimi și zaharuri – principala cauză a obezității peste tot pe glob. Zilele reci, cu atât mai mult, lipsa mișcării, scurtarea zilelor și frigul de afară ne determină să consumăm alimente mult prea bogate în calorii, pe care corpul nostru nu le poate digera, depozitându-le în organism sub formă de grăsimi. Pentru zile negre, cum zicea zilele trecute, pe blogul său, un doctor simpatic. Numai că zilele astea negre nu mai vin, iar noi adăugăm alte și alte rezerve de grăsimi.
Copiii, din păcate, au început să apară, deja de ani buni, în statisticile mondiale despre obezitate. De vină este comportamentul alimentar al copiilor în perioada 2-3 ani și 10-11 de viață, altfel spus alimentele oferite acestora chiar de către părinți. Aici, greșelile alimentare reprezintă sucurile carbogazoase, pline de zahăr, chiar și sucurile naturale, oferite zilnic, adică de mult prea multe ori, acceptarea, ca modalitate de petrecere a timpului liber al copiilor, în fața televizorului, a telefoanelor mobile, în loc să-l scoată afară să facă mișcare, cedarea la presiunile acestuia pentru mâncare total nesănătoasă sau, din aceeași categorie, metoda recompensei – prin oferirea de dulciuri sau alte alimentele cu valoare zero pentru sănătatea copiilor.
Ce alimente ar trebui să consumăm iarna?
Nu e greu să asiguri organismului necesarul de vitamine și minerale în perioada iernii. Dacă te gândești că o dietă sănătoasă este greu de întreținut în sezonul rece din punct de vedere financiar, te înșeli. Iată care sunt alimentele de care orice organism are nevoie peste iarnă pentru a nu se dezechilibra:
- iaurturi naturale (pentru ajutorul sistemului imunitar),
- cereale integrale – grâu, orez, ovăz, orz (pentru buna funcționare a sistemului digestiv),
- dovleacul, care are fibre și puține calorii (pentru sănătatea inimii),
- fasole, linte, mazăre (conțin toate substanțele nutritive de care avem nevoie peste iarnă),
- varza, în salate și în ciorbe (are fier, vitamina C, acid folic, magneziu),
- citrice (previn răcelile și gripele prin conținutul ridicat de vitamina C și B),
- carne cât mai slabă – pește, curcan – primul ne asigură aportul de vitamina D, cel de-al doilea, proteine și puține calorii.
Ce boli facem dacă mâncăm nepotrivit?
Lipsa mișcării, a soarelui, dar și o alimentație prea grasă, mult prea bogată în calorii, dar și pregătită necorespunzător – prăjelile —, ne fac să arătăm ca niște zombi când vine primăvara. Organismul e obosit, s-a îngrășat, suntem lipsiți de chef, parcă ni s-ar fi descărcat bateriile. Iată cum se traduc toate acestea în afecțiuni:
Anemia. Este provocată de lipsa fierului. Cauzele cele mai frecvente sunt greșelile alimentare, infecțiile repetare (așa cum fac cei mici iarna), prematuritatea, insuficiența creșterii, deficitul de absorbție intestinală determinat de diareea cronică, tratamentul prelungit și repetat cu antibiotice.
Pielea palidă sau lipsa poftei de mâncare sunt semnele anemiei. „Anemia este o boală generală, care afectează întreg organismul copilului, având impact direct asupra stării de sănătate, și anume:scade imunitatea; afectează energia vitală, ritmul de creștereși diferențiere celulară (proces obligatoriu și caracteristic copilăriei); are impact cerebral și emoțional (scade capacitatea de concentrare și efort intelectual; provoacă iritabilitate sau invers, apatie și astenie emoțională – funcție de temperamentul și modul de reactivitate al copilului vostru). Impactul negativ asupra sănătății copilului este cu atât mai mare cu cât anemia este mai veche“, scrie dr. Raluca Bodea, pe site-ul său. „Regimul alimentar este unul special, pe toată perioada tratamentului cu suplimentare de fier. Se dau copilului alimente tip legume și fructe roșii, galbene și verzi, carne roșie, ouă, ficat pui; nu uitați de «micile bijuterii minerale» și anume leguminoasele și fructele oleaginoase. Atenție! Cantitățile mari de lapte de vacă (1-2 litri/zi) administrate copilului cu anemie, scad absorbția fierului ingerat“, mai spune doctorul.
Obezitatea. Și un copil gras poate fi anemic. Anemia nu se tratează prin îngrășare, ci prin oferirea mineralului care lipsește. Obezitatea însă, nu se tratează atât de simplu. Un studiu recent demonstrează că acei copii care înaintea vârstei de 2 ani au primit prea multe proteine și prea puține lipide prezintă cea mai accentuată obezitate. După 2 ani, dieta lui alimentară ar trebui să se modifice – să primească mai multe proteine și glucide și mai puține lipide. Adesea, însă, e invers.
Boala de reflux esofagian (BRGE). Ca urmare a obezității, apare boala de reflux gastroesofagian, o afecțiune digestivă cronică în care acidul din stomac (uneori și bila) ajunge în esofag, iritând mucoasa acestuia și cauzând simptome precum arsuri, eructații, regurgitații și dureri în piept. Dincolo de medicamente, pentru ameliorarea simptomelor este nevoie de schimbarea stilului de viață și a dietei.
Steatoza hepatică (o formă de hepatită cronică). Boala ficatului gras non-alcoolic este recunoscută în prezent ca principala formă de boală hepatică cronică la copiii cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani. Afecțiunea este cauzată de obezitate și sedentarism, asociate cu predispoziția genetică. La copii se manifestă prin oboseală accentuată, stare de rău general și dureri abdominale persistente. Reducerea greutății corporale va fi primul lucru care seva cere de către medic pentru a se putea vorbi de o ameliorare a simptomelor.
Facem prea cald în casă, un aer uscat, care ne îmbolnăvește
Aerul cald de la calorifere nu are suficienți vapori de apă. Când vă treziți dimineața cu nasul, buzele și gâtul uscat și cu o senzație de sete – acestea sunt simptomele unui aer uscat, care ne îmbolnăvește. Cei mai afectați sunt bebelușii. Fac cruste în nas, respiră pe gură, iar somnul lor este neodihnitor. Ca să se apere de uscăciune, năsucurile lor produc mucozități în exces ca să se apere de uscăciune și aici apare riscul de a se îmbolnăvi. Mucozitățile se îngroașă, se elimină greu, apare tusea și tratamentele absolut inutile care, de multe ori, țin toată iarna.
Vasele cu apă puse pe calorifere sunt utile doar dacă umiditatea a scăzut puțin sub 40%. Altfel, acestea nu vor face niciodată suficientă umiditate. Cea mai bună soluție este un umidificator, cele cu aer rece – potrivite vara –, și cele cu aer cald și ionizator – care sunt cele mai bune, dar dacă avem un astfel de umidificator trebuie redusă căldura.
Ce boli putem face de la aerul prea uscat/prea umed din case iarna?
Resimțim din plin efectele unui aer prea uscat, mai ales în timpul iernii. Umiditatea scăzută cauzează uscarea mucoasei nazale și favorizează apariția sângerărilor nazale, declanșează alergii sau iritații la nivelul pielii, mâncărimi, și, în plus, usucă pielea.
Infecțiile respiratorii și reacțiile alergice. Cele mai comune sunt afecțiunile respiratorii, precum astmul, bronșita, sinuzita, sângerările nazale, reacțiile alergice, dar și deshidratarea organismului, întrucât fluidele sunt eliminate și prin transpirație. Uscarea mucoasei nazale este mai periculoasa decât pare. Când membranele nu mai sunt acoperite cu mucus, este mult mai ușor sa contractam viroze respiratorii sau gripa. Mai mult, unele virusuri pot deveni mai rezistente într-un mediu prea uscat și cresc șansele apariției infecțiilor sau a bolilor. Virusul gripal, spre exemplu, supraviețuiește și se răspândește mai rapid când umiditatea este prea scăzută.
De asemenea, aerul uscat cauzează disconfort pe timpul iernii, deoarece ne sensibilizează la diferențele mari de temperatura, astfel ca vom percepe vremea de afară ca fiind mult mai rece.
Pericolul nu dispare nici în cazul contrar – când umiditatea este prea mare. În acest caz, se dezvoltă pe pereți mucegaiul, care provoacă: alergii urâte copiilor cu rinite, faringite, amigdalite, bronșite, astm bronșic.
Facem prea puțină mișcare, stăm prea mult în casă
Este un adevăr care ne dă peste cap relația cu sănătatea. Corpul nostru nu va fi pregătit să facă față afecțiunilor de peste sezonul rece dacă nu-l antrenăm. Iar antrenamentul pentru întărirea sistemului imunitar presupune un minim de exercițiu fizic în fiecare zi. Spre exemplu, aerul rece al iernii este cu 30% mai bogat în oxigen decât cel de care beneficiem pe durata verii.
O simplă plimbare prin acest aer constă într-o optimă ventilare a plămânilor, ceea ce duce la îmbunătățirea circulației sangvine. Aerul curat îți dă un tonus psihic bun și limpezește mintea. Iar dacă mai e și zăpadă, e un prilej de bucurie și pentru cei mici. Jocul în zăpadă, în aerul curat al iernii îi ajută să se călească. Asigură-te dor că respiră pe năsuc și nu pe gură.
Riscurile unei vieți sedentare, chiar și numai pe perioada iernii, duc la afecțiuni cu efecte pe termen lung: boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, insomnie, depresie, afecțiuni ale sistemului osos, diabet zaharat și, nu în ultimul rând, obezitate.
Spălatul mâinilor cu substanțe antibacteriene scade imunitatea
Adică au un efect contrar? Da, folosirea acestora creează un fel de rezistență a organismului la anumite bacterii, la fel ca antibioticele folosite des. Apa și săpunul sunt suficiente. Mâinile se spală viguros ori de câte ori intrăm în casă, iar afară folosim geluri si șervețele dezinfectante. Și încă ceva, când ieșim afară ne jucăm, nu mâncăm. Fără gustărici luate în parc sau pe stradă, pentru a putea să-i oferim mâncarea în condiții de igienă.
În lipsa acestor reguli simple, ușor de urmat, ne îmbolnăvim. Cele mai dese afecțiuni care rezultă din aceste proaste obiceiuri sunt infecțiile respiratorii, afecțiuni ale pielii, dar și afecțiuni gastrointestinale.
Înfofolirea copiilor îi îmbolnăvește
Două rânduri de tricouri, un pulover, o vestă și combinezonul de iarnă. Apoi mănuși, căciulă, glugă îmblănită, fular. Eventual pe gură… Nu! Nu! Nu! Prea multă îmbrăcăminte poate duce la supraîncălzire și transpirație. Când transpirația se evaporă, ne face să simțim frigul. Simțim frigul și atât, nu răcim, pentru că acesta este poate cel mai mare mit rămas în viață din generație în generație. Scopul hainelor pe care le purtăm iarna este acela de a menține căldura corpului și de a păstra nivelul de umiditate al pielii.
Surse:
