Au început grădinițele. I-ai luat tot ce are nevoie copilului, i-ai povestit de locul unde urmează să meargă zilnic, unde își va face prieteni, unde se va îndrăgosti de doamna educatoare. Te încântă că va face engleză, informatică și karate sau teatru. Da, e normal să vrei ca educația lui să fie cât mai diversificată. Dar cum stă treaba cu meniul? Ce mănâncă la grădiniță? Cum arată meniul lui zilnic?
Cele mai multe grădinițe, mai ales cele de stat, oferă din belșug mezeluri, cereale pline de zahăr, paste, orez, cartofi, prăjeli. În privat, când dai peste un astfel de meniu este inacceptabil. Plătești o căruță de bani aici și e normal să nu-ți convină. Până acum, ai avut mereu grijă ca micuțul tău să mănânce carne și ouă numai de la țară, legume crescute sănătos și fructe bio. Ce e de făcut? Dacă în grădinițele private tot mai e cum mai e și, dacă nu e, se poate vorbi și schimba meniul, în grădinițele de stat e jale.
O să-mi spui, probabil (mi se întâmplă des), că așa e mai bine, că așa mănâncă și acasă și că cel puțin nu va rămâne nemâncat cât stă la grădiniță. Că șnițelele și puiul pane le devorează și acasă. Că pilaful e un deliciu pentru el de când s-a născut. Că pe chiftelele prăjite le mănâncă ca pe semințe. Fără supărare, nu ar trebui să citești mai departe acest articol. Nu are rost. Ori nu faci nicio legătură între sănătate și alimentație, ori „știi tu mai bine“ că așa mănânci și „ia, uite, ce sănătoasă ești!“ Oare? Dar asta este o altă discuție.
Clubul Bebelușilor: Care sunt nevoile nutriționale ale unui copil de grădiniță?
Am pus această întrebare unui consultant în nutriție, Ana Szabadszalasi, mamă a doi copii mici, din care unul de grădiniță.
Iată ce spune Ana Szabadszalasi: La fel ca la noi, adulții, când ne referim la necesarul nutrițional al copiilor ne referim atât la macronutrienți (proteine, grăsimi, carbohidrați), dar și la micronutrienți (vitamine, minerale). În ceea ce privește micronutrienții, copiii de vârstă preșcolară au nevoie de o sursa sănătoasă de proteină la fiecare masă.
PROTEINELE sunt implicate în multe procese metabolice și sunt esențiale pentru sănătatea noastră, fiind prezente în fiecare celulă din corpul nostru. Cam 15-20% din aportul zilnic de calorii ar trebui să vină din proteine. Surse de proteine sunt alimente de origine animală și vegetală. Proteine de origine animală: lactate, ouă, carne, pește. Aceste sunt proteine valoroase, conținând toți aminoacizii esențiali. Mai avem și proteine vegetale: linte, fasole, năut, soia, însă sunt considerate o sursă incompletă de proteine, neavând toți aminoacizii esențiali.
GRĂSIMILE sunt și ele extrem de importante, fiind necesar un aport zilnic, la fiecare masă și din acestea. Grăsimile au un rol important în procese ce țin de imunitate, intervin în procesele de reglare a creșterii și pot avea și rol antiinflamator (în special Omega 3). Desigur, este importantă sursa lor și recomand să ne orientam spre uleiuri de măsline, de avocado, de nucifere, de pește și să evităm uleiurile rafinate (da, chiar și cel de floarea-soarelui) și grăsimile trans din produse intens procesate. Cam 20-40% din caloriile unui copil pot să provină din grăsimi.
CARBOHIDRAȚII sunt principala sursă de energie și 40-50% din caloriile unui copil vor veni din carbohidrați. Atenție, nu toți carbohidrații sunt la fel. Recomandate sunt fructele proaspete, cerealele integrale, leguminoasele și legumele.
Practic, la fiecare masă, un copil ar trebui să primească o combinație din acești macronutrienți în proporțiile de mai sus (15-20% proteine, 20-40% grăsimi, 40-50% carbohidrați).
CITEȘTE ȘI: 10 semne de deficiențe nutriționale la copii
Clubul Bebelușilor: Cum schimbi gusturile/preferințele culinare ale unui copil „tradițional“ românesc? Cât durează?
Ana Szabadszalasi: Hm, grea întrebare. Asta depinde de disponibilitatea părinților. Dacă părinții nu sunt dispuși să își modifice obiceiurile alimentare, atunci e greu să îi ceri copilului să facă asta. Depinzând de vârsta copilului și de cât e de implicat părintele poate dura luni bune.
În timpul grădiniței, copiii au șansa să își consolideze comportamentele alimentare învățate de acasă. E extrem de important ce mănâncă în perioada asta, pentru că acum se pun bazele obiceiurilor alimentare pe care le vor duce cu ei și în viața de adult. De asemenea, este o perioadă de creștere intensă pentru copii, iar nevoile nutriționale sunt pe măsură.
Clubul Bebelușilor: De ce au nevoie de aceste alimente și de ce prăjeli, anumite grăsimi, zahărul nu au ce căuta în meniul copiilor?
Ana Szabadszalasi: Prăjelile, grăsimile trans și zahărul deteriorează sistemul imunitar al copilului și îl predispun la îmbolnăviri. Pe când alimentele de care ziceam mai sus îi întăresc sistemul imunitar și îl ajută să se dezvolte armonios.
CITEȘTE ȘI: Grăsimi bune de care au nevoie copiii
Clubul Bebelușilor: Dă-ne un exemplu de meniu sănătos al unei zile de grădiniță! Cum arată un mic-dejun, un prânz, o gustare?
Ana Szabadszalasi: La mic dejun se poate alege una sau mai multe surse de proteină dintre cele amintite mai sus, combinate cu carbohidrați și grăsimi: omletă cu ciuperci și un pic de brânză, o feliuță de pâine cu maia și o roșie.
La gustarea de la 11 putem oferi un fruct de sezon.
Prânzul poate fi format din două feluri: o supă-crema de legume la felul 1 și orez cu legume și somon la felul doi.
La gustarea de după-masă putem oferi niște tartine cu humus sau avocado ori o budincă de chia cu fructe.
Clubul Bebelușilor: Cum crezi că s-ar schimba aceasta stare de fapt – unde trebuie să înceapă schimbarea, acasă, unde tot prăjeli mănâncă, la grădiniță, prin formare de gusturi noi, în ambele locuri în același timp
Ana Szabadszalasi: Aș zice că în ambele locuri. Copilul este foarte interesat la vârsta asta de ce mănâncă colegii lui și va fi tentat să preia obiceiurile alimentare ale acestora, dar la fel de important, dacă nu și mai important, sunt comportamentele alimentare pe care le preia de acasă. Dacă acasă se mănâncă nesănătos, e insuficient efortul făcut de grădiniță de a oferi o hrană adecvată.
Cine face meniul și cine îl aprobă?
În învățământul preuniversitar din România, conform legii 123 din 27 mai 2008, publicată în MO cu numărul 410, în 2 iunie 2008 sunt nerecomandate o mulțime de alimente. Uită-te și tu pe anexa 1 a legii și vei vedea că multe dintre acestea sunt în meniul de grădiniță al copilului, deși articolul 2 spune așa „sub denumirea aliment nerecomandat preșcolarilor și școlarilor se înțelege un aliment cu un aport substanțial de compuși cu efect dăunător sănătății, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compușilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale“.
Într-o grădiniță, meniul este întocmit și aprobat de administrator/director, în baza unor liste care vin prin inspectoratele școlare județene sau ale Municipiului București de la Ministerul Sănătății Publice și care cuprind aceste alimente nerecomandate preșcolarilor și școlarilor. Grădinițele care au nevoie de avizare pentru meniuri apelează la un medic școlar, care de cele mai multe ori nu are competențe de nutriționist, dar ce mai contează, nu-i așa? Legea spune doar că trebuie avizate de personal medical…
Cine poate schimba meniul?
Îți răspund cu o întrebare: cine plătește meniul acesta? Tu, părintele. Deci, tu, părintele, ai putea schimba ceva pentru sănătatea copilului tău. Poți începe cu o discuție în cadrul asociației de părinți cu directorul grădiniței. Cerealele cu zahăr, mezelurile și patiseriile care conțin grăsimi trans nu au ce căuta în meniul unui copil de 3-4 ani. Citește articolele 9-12 din legea de mai sus.
Nu e suficient să învețe teorie despre ce înseamnă mâncarea sănătoasă, dacă nu le și arătăm cum se mănâncă sănătos. Mulți vor spune că e o modă, că e inutil sau că nu are rost să pornești o asemenea luptă. Eu nu spun că vom porni cu toții în lupta asta, dar sunt sigură că unii vor să schimbe ceva.
CITEȘTE ȘI DESPRE: 4 Alimente total INTERZISE în meniul copilului
