Alimentația sănătoasă încă din primele clipe de viață nu e joacă de copil. Asigurându-i micuțului tău elementele nutritive de care are nevoie, îl poți ajuta să crească puternic și sănătos. În ultimii ani, numeroase studii medicale au vorbit despre importanța fibrelor în alimentația unui bebeluș. Includerea fibrelor în dieta unui bebeluș poate ajuta la îmbunătățirea microflorei intestinale și la menținerea sistemului digestiv sănătos. Iar primii ani de viață sunt esențiali pentru stabilirea unei microflore sănătoase. Deși foarte importante, fibrele sunt doar o parte a sănătății digestive. Proteinele, de care bebelușii au mare nevoie pentru toate țesuturile din corp, li se alătură, iar laptele matern este cea mai bună sursă de proteine pentru ei. Fierul sau mai degrabă lipsa lui, duce la creșterea riscului de infecții.
Cu secole în urmă, Hipocrate declara că „Toate bolile încep în intestin“. Această afirmație a rezistat testului timpului și s-a dovedit a fi în mare măsură adevărată. Un număr din ce în ce mai mare de tulburări cronice netransmisibile, care afectează diferite sisteme corporale, sunt legate de tulburări ale microflorei intestinale care își au originea la începutul vieții. Alături de factorii genetici și de mediu, dieta este recunoscută ca fiind un factor cheie în conturarea compoziției și funcției microflorei intestinale.
Efectele fibrelor asupra sănătății din interior
Introducerea fibrelor în alimentația bebelușului poate reduce cu mult riscul apariției diabetului, a bolilor de inimă și a obezității în copilărie, conform unui articol realizat de Societatea de Pediatrie din Canada după statistici americane. Compoziția florei este instabilă în primii 3 ani de viață, pentru ca ulterior, după modificări repetate, să se stabilizeze prin formarea unei comunități bacteriene optime.
Citește și despre: Meniu săptămânal copii de 12-18 luni. Cu pași siguri spre alimentația de ”om mare”, idei pentru mese sănătoase
Fibrele dietetice sunt un tip de carbohidrați care se găsesc în alimentele vegetale.
Există două forme de fibre dietetice: solubile și insolubile.
Fibra insolubilă este prezentă în cereale integrale, leguminoase, fructe crude și legume. Este deosebit de importantă pentru menținerea sănătății digestive. Ajută la prevenirea constipației și susține pH-ul intestinului.
Fibra solubilă păstrează burtica plină. După consum, se combină cu apa și formează un gel vâscos care întârzie golirea gastrică, oferind senzația de sațietate și ajutând, în felul acesta, la secreția hormonilor de reglare a apetitului.
Fibra dietetică totală, adică fibra solubilă și insolubilă, funcționează ca prebiotic sau hrană pentru milioanele de bacterii probiotice care trăiesc în intestinul uman. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Cell Host and Microbe , tipul, calitatea și originea alimentelor afectează microbii intestinali.
Sugarii au nevoie de supliment de fibre
Laptele de mamă are capacitatea de a produce un anumit tip de fibre. Acestea se numesc oligozaharide și, în mod normal, nu pot fi digerate. Aici intervine, însă, rolul bacteriilor bune care consumă aceste fibre, potențându-le activitatea în favoarea dezvoltării florei intestinale și a bunul mers al tranzitului intestinal.
Un copil ar trebuie să consume zilnic 25-30 g de fibre care în mod natural se pot regăsi în anumite alimente. În ceea ce privește un sugar, aportul matern nu este suficient. De aceea, se recomandă ca până la vârsta de 6 luni, când se va începe diversificarea, să se folosească anumite suplimente de fibre în combinație cu probiotice.
Citește și despre:
Alimentația corectă a copilului isteț
Alăptare versus lapte praf: nicio diferență în ceea ce privește IQ-ul copilului
Cum știu că lui bebe îi e foame, 8 semne pe care orice mamă ar trebui să le cunoască
Tendința spre obezitate a copiilor în timpul vacanței de vară
Sosurile cele mai gustoase ar trebui evitate complet atât de către adulți, exclus a fi oferite copiilor
Rolul fierului în prevenirea infecțiilor
Fierul întră în structura hemoglobinei. Ea este cea care transportă oxigenul de la plămâni către toate părțile corpului, dar intră și în structura fibrelor musculare (spre exemplu, inima). Dar nu doar atât. Fierul sprijină și dezvoltarea neurologică adecvată în perioada copilăriei și, nu în ultimul rând, previne infecțiile.
Din păcate, bebelușii nu primesc suficient fier din laptele matern. Acesta conține foarte puțin fier, prin urmare se recomandă ca bebelușii alăptați să primească și un supliment de fier, aprox. 6 mg fier/zi până la vârstă de 6 luni (doză generală recomandată).
După vârsta de 6 luni, nevoile de fier ale unui sugar pot fi satisfăcute prin introducerea de alimente bogate în fier sau suplimente pe care micuțul le tolerează și nu îi provoacă tulburări digestive (constipație).
Semnele deficitului de fier:
• tegumente palide, inclusiv buzele și mucoasa bucală;
• letargie, lipsa poftei de viață, oboseală, stări de agitație (plângăcios);
• apetit scăzut;
• afinitate pentru infecții;
• în cazul copiilor mai mari este afectat și intelectul, performanțele școlare;
• mâini și picioare reci;
Care sunt sursele alimentare de fier?
Spanac, broccoli, orez brun, sfeclă, carne de pui, curcan, vită, ficat, gălbenuș de ou, fructe uscate.
!!! Atenție la consumul ceaiurilor, acestea conținând tanină, o componentă care împiedică absorbția fierului. Absorbția fierului este ajutată de vitamina A și C, care cresc absorbția fierului.
Deficitul de fier
Deficitul de fier provoacă anemie, iar aceasta este diagnosticată prin intermediul unei hemoleucograme. Odată depistată, pentru a reface depozitele din organism, anemia va fi corectată prin administrarea unor suplimente cu fier pe o perioada de aproximativ 2 luni.
În cazul în care copilul se naște prematur sau sarcina este gemelara, se inițiază profilactic tratamentul cu fier.
Proteinele, cărămizile întregii sănătăți a corpului
Proteinele sunt elementele de bază ale țesuturilor corpului. Ele ajută la repararea și menținerea țesuturilor vitale și sunt cruciale pentru dezvoltarea tuturor sistemelor de organe, inclusiv a oaselor și a mușchilor. Proteinele din organism funcționează și ca enzime, molecule imune, hormoni și mesageri celulari. Prin urmare, proteinele sunt vitale pentru creșterea și dezvoltarea fiecărui copil.
CONSULTAȚI URMĂTOARELE REȚETE:
20 idei de rețete cu fructe crude și preparate termic pentru bebeluși
Ce SUPIȚĂ bună mâncam azi la prânz? 5 Rețete tradiționale gustoase, preferate de cei mici
Ce CIORBIȚĂ bună mâncam azi la prânz? 5 Rețete tradiționale gustoase
Prânzul pentru copii – Felul II. Top 10 Rețete preferate de copii
Alimente recomandate în meniul copilului de 1 an + 10 idei de rețete pentru masa de prânz
Colostrul – cea mai mare concentrație de proteine
Proteina de prim-rang din alimentația sugarului este laptele matern – o comoară cu o multitudine de substanțe necesare micuțului. Și amintim aici de cazeină și lactalbumină – proteine ușor de digerat.
Cazeina intensifică absorbția de calciu, zinc și cupru. Iar lactalbumină, denumită și proteina din zer, contribuie la sănătatea tranzitului digestiv. Însă, ține minte, cel mai bogat element bogat în proteine pe care îl poți oferi bebelușului nu este laptele matern, ci „primul“ lapte – colostrul. Proteine se găsesc și în formulele de lapte, dar acestea au trecut printr-un proces de hidroliză, pentru a-l ajuta pe bebeluș să-l digere fără să dezvolte alergii specifice la laptele de vacă. Acestea sunt formulele de lapte speciale.
Calitatea proteinei contează
Un fapt mai puțin cunoscut despre proteinele din corpul uman este că acestea sunt formate din 20 de aminoacizi. Din care 9 sunt considerate esențiale, deoarece pot fi obținute numai din dietă. Și doar din surse specifice. Proteinele esențiale includ laptele și produsele lactate, precum iaurtul și brânza, ouăle, carnea, păsările de curte și peștele. Multe surse de proteine de înaltă calitate furnizează, de asemenea, substanțe nutritive importante, cum ar fi vitamina E, vitaminele B, zincul, fierul și magneziul.
Și cantitatea contează
Necesarul proteic al unui bebeluș este foarte mare datorită procesului accelerat de creștere. Carnea se introduce acum după vârsta de 6 luni, începând cu cea de pui sau vită, apoi după vârsta de 7 luni carnea curcan, ficatul de pui, peștele alb, iar mai apoi somonul, bogat în acizi grași Omega 3. !!! Atenție însă la prepararea termică a acesteia și la modul de încorporare a cărniței. Aceasta poate fi introdusă mai întâi în supa de legume, apoi poate fi mixată în piureul de legume.
ÎN CLUBUL BEBELUȘILOR am pregătit un GHID COMPLET DE SUPORT PENTRU ALĂPTARE
Vizitează sectiunile de mai jos și alăptarea bebelușului va fi lină și plină de satisfacții!
ALĂPTAREA LA ÎNCEPUT
BEBELUȘI ALAPTAȚI
ALIMENTAȚIA ÎN ALĂPTARE
DESPRE LAPTELE MATERN
SPRIJIN PENTRU ALĂPTARE
TOTUL DESPRE ÎNȚĂRCARE
