Copilul cu febră și efectele grave ale abuzului de antitermice

Am scris despre febră și am zis că doar după 38 °C este nevoie să intervenim pentru a-i scădea temperatura. Am zis și că febra nu este o boală care trebuie tratată urgent, ci un simptom în timpul căruia se activează reacția lui normală de a lupta împotriva unei infecții. Am scris ce să nu faci în cazul în care apare febra… și cu toate acestea, urgențele sunt luate cu asalt de părinți ai căror copii fac febră. Astăzi vreau să vorbim despre abuzul de antitermice, care are grave efecte secundare asupra ficatului și rinichilor celor mici. Vorbim despre intoxicare.

Există două cazuri în care antitermicul trebuie utilizat, cu mici atenționări:

#1 Febra care necesită administrarea de antitermic este cea care trece de 38,4 °C.
Măsurată intra rectal la copilul mic. „În cazul unui copil mai mare, febra poate fi măsurată axial, însă supravegheat copilul și menținut termometrul 5 minute, nu doar până se aude sunetul specific (în cazul termometrelor electronice)“, scrie doamna doctor Irina Costache, pe blogul său, Mămica Pediatru. Între 37 °C și 38 °C trebuie doar urmărit copilul, administrate lichide mai multe (apă, nu lichide dulci). Am scris aici ce nu trebuie făcut în caz de febra la copii. Frica părinților în fața febrei copilului este ușor de înțeles, mai ales dacă starea copilului este alterată, adică e moale, nu are chef de joacă, e letargic.

„În fața unui copil cu o viroză care febricitează trebuie să avem multă răbdare. Febra stimulează răspunsul imun, astfel lupta organismului în fața virusului este mai eficientă. În același timp, febra este consumatoare de energie. Așadar trebuie să fim echilibrați în utilizarea antitermicelor. La un copil cu stare generală bună, care are 38,4 °C mai putem temporiza administrarea antitermicului“, scrie doctorul Victor Daniel Miron, pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii. În concluzie: chiar dacă face febră, însă starea lui este nealterată – copilul se joacă, este vioi – este chiar indicat să amânăm administrarea de antitermic, ajutând astfel organismul să lupte cu infecția. Și prevenind intoxicarea cu aceste medicamente.

#2 Copilul frisonează dar termometrul nu indică febră
În cazul apariției frisoanelor, chiar dacă termometrul nu indică febră în acel moment, se recomandă administrarea primei doze de antitermic, așa cum a fost recomandată de către medicul care a văzut copilul. Aceste doze nu se oferă copilului conform ultimei rețete primite la un alt control, care a avut loc cu câteva luni în urmă, nici după prospectul medicamentului, pentru că doza antitermicelor se calculează după o ecuație în care unul dintre factori este greutatea în acel moment a copilului. Antitermicul administrat altfel, poate duce, fie la o subdozare, ceea ce nu ajută în calmarea febrei și crește riscul de decizii greșite chiar și din partea unui medic care a fost informat că pacientul nu răspunde la tratamentul cu antitermice, fie duce la o supradozare, iar riscurile sunt de intoxicație cu aceste medicamente, care se traduce în afectarea funcției renale și hepatice.

În concluzie: în cazul frisoanelor „înainte de a va repezi la cel mai apropiat spital, este important să încercați scăderea ei. În acest mod sunt evitate convulsiile febrile care, de obicei, apar la ascensiunile febrile bruște (frisoane) sau la copii cu antecedente personale patologice (de obicei, unul dintre părinți)“, ne recomandă Mămica Pediatru. CITEȘTE ȘI: Novocalmin supozitoare poate să scadă rapid febra dar nu se administrează sub vârsta de 4 ani!!!

Febră și antitermic – Întrebări salvatoare la care nu ne gândim atunci

Ritmicitatea cu care administrăm antitermicul recomandat constituie un factor foarte important în prevenirea intoxicației cu aceste medicamente. În prezent, antitermicele pe care le primim de la medic în cazul în care copilul are febră sunt, cel mai adesea, ibuprofenul (Nurofen) și paracetamolul (Panadol). Schema care se obișnuiește în țara noastră este ca acestea să-i fie administrate la 4 ore, oferind alternativ nurofenul cu panadolul. Ceea ce nu facem noi la cabinetul medicului când primim celebra schemă de administrare a antitermicelor (alternativ, la 4 ore) este să întrebăm următoarele:

În cât timp este normal să avem o reacție a medicamentului asupra febrei?

Administrarea de antitermice (ibuprofen sau paracetamol) nu tratează cauza care a dus la apariția febrei ci este un tratament simptomatic, având rolul de a reduce disconfortul cauzat de simptome. Dozele de antitermic se calculează în funcție de greutatea corporală și nu după vârsta copilului (un bebe de 12 luni poate să aibă 9 kg sau 13 kg, deci aceeași doză în ml nu este corectă în ambele cazuri). Dozarea corectă se poate obține cu acele antitermice sub formă de sirop care au dozator în funcție de numărul de kg. Este important să nu intrați în panică în caz că febra persistă și să nu administrați doze mai mari sau la intervale mai mici de timp ca cele recomandate în prospectul medicamentului și de către medic.

Un antitermic sub formă de sirop își face efectul în 30-40 minute de la administrare, interval de timp în care febra poate să crească, fără a însemna că medicamentul nu este bun sau doza nu este corectă.  Este în regulă să controlați febra cu măsurile nemedicamentoase până antitermicul își face efectul. Mămica Pediatru spune așa: „dacă la jumătate de oră după administrarea unui antitermic febra nu a scăzut, se mai așteaptă. În mod normal după o oră începe să scadă temperatura, în acest interval se pot continua împachetările hipotermizante (NU OȚET, doar apă CĂLDUȚĂ, NU RECE!).

Dacă la 2 ore după administrarea unuia dintre cele 2 antitermice febra crește și nu scade (crește alarmant la 39 și mai mult), în condiții extreme și CÂT DE RAR POSIBIL, se poate utiliza algocalmin (de obicei, sub formă de supozitoare de metamizol sodic de 300 mg). Atenție însă la vârsta copilului! În marea majoritate a cazurilor, să nu spun toate cazurile, febra va scădea, fiind un antitermic extrem de potent, dar cum am menționat și mai demult, cu riscuri, fiind interzis în majoritatea țărilor vest-europene. În păstrarea ritmului antitermicelor, următorul antitermic se va da la 4 h de la administrarea inițială și nu de la administrarea algocalminului. Dacă situația o va permite, se va administra mai rar, cât de rar posibil. CITEȘTE ȘI: FEBRA la copii: cum o scădem REPEDE și CORECT fără medicamente

Când se poate micșora ritmul de administrare a antitermicelor recomandat de medic?

Tot Mămica pediatru spune într-o postare a sa: „Este de dorit ca, de îndată ce este posibil, ritmul să fie rărit la 6, 8, 12 ore. Acest lucru presupune o atenție mărită din partea părinților și, de obicei, nu se încearcă întreruperea administrării pe parcursul nopții. Dacă alternanța de antitermice după 24 ore a dus la absența febrei, se va încerca rărirea acestora (dacă 24 ore la rând a primit la 4 ore și nu a mai avut febră, se rărește administrarea la cât permite situația).

Iată ce mai spune doctorul Miron despre acestea: „Ambele medicamente s-au dovedit a fi sigure indiferent de vârstă și au o eficacitate similară. Pe lângă efectul antitermic, au rol în diminuarea disconfortului fizic, prin efectul antialgic (contra durerii). Terapia alternantă cu ibuprofen și paracetamol s-a dovedit în unele studii a avea un efect antipiretic semnificativ mai bun decât monoterapia. Dozele se stabilesc în funcție de vârstă și greutate. Deși în multe țări a fost interzis, în România, în cazul febrelor greu responsive la antitermicele uzuale se poate administra metamizol sodic (algocalmin, novocalmin, alvotor etc.) în doză minimă eficientă, în administrare unică. Personal nu folosesc niciodată așa ceva.“

NU se administrează niciodată antitermice preventiv, nici măcar după ce copilului i s-a făcut vaccin. Administrarea antitermicului preventiv este o mare greșeală. CITEȘTE ȘI: În ce boli apare febra la copii și cum se manifestă