Este adevărat că între copii există în mod normal diferențe destul de mari în ceea ce privește achiziția limbajului. Unii vorbesc mai repede și bine, alții mai târziu și recuperează destul de repede. Cu toate acestea, în primul an de viață există câteva momente critice care, dacă întârzie să apară, pot fi semnele de alarmă ale unor tulburări destul de serioase.
Atunci când limbajul copilului întârzie să apară sau când copilul dă semne de stagnare sau chiar de regres în dezvoltarea limbajului după o perioadă de achiziții normale, se impune o examinare medicală completă (consult ORL, neurologic și psihologic). Evaluarea psihologică vizează atât copilul, cât și familia, pentru a identifica eventualele practici incorecte de îngrijire care pot duce la blocaje în apariția vorbirii.
Semne de alarmă în întârzierea limbajului la copilul mic
Tulburările de limbaj sunt rezultatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale din cauza unor afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională, care acționează asupra copilului mic în perioada apariției și dezvoltării limbajului.
Datorită strânsei legături între limbaj și celelalte procese psihice (mai ales cu gândirea), se impune prevenirea și corectarea acestor tulburări de limbaj.
Cel mai adesea, semnele de alarmă care ar trebui să ridice întrebări părinților sunt:
Până la vârsta de 12 luni, copilul nu însoțește cuvintele simple, cum ar fi „pa“, de gesturi (fluturarea mâinii), nu pronunță nici măcar 3 consoane sau nu comunică cu părinții atunci când are nevoie de ajutor.
Până la vârsta de 15 luni nu spune „mama“, „tata“, nu înțelege și nici nu răspunde la cuvinte precum „nu“ și „pa pa“ și nu poate pronunța nici măcar 3 cuvinte.
Până la vârsta de 18 luni nu poate pronunța nici măcar 10 cuvinte.
Până la vârsta de 20 de luni, nu arată cu mâna obiectele care îl interesează sau nu pronunță cel puțin 20 de consoane.
Până la vârsta de 24 de luni copilul nu răspunde la interacțiuni simple sau nu își folosește imaginația în joc (nu îi dă păpușii să mănânce), nu imită acțiuni fizice și verbale ale adulților, nu poate uni două cuvinte sau nu cunoaște funcționalitatea unor obiecte casnice obișnuite (periuța de dinți, furculița).
Până la vârsta de 30-32 de luni nu rostește propoziții formate din două cuvinte, nu poate denumi cel puțin 3 părți ale corpului și nu se poate face înțeles de nimeni din familie ori are dificultăți în fredonarea unor cântecele pentru copii.
Până la vârsta de 36 de luni nu pune întrebări, nu poate articula consoanele inițiale ale cuvintelor sau nu poate denumi majoritatea obiectelor casnice, doar imită sunete și cuvinte, fără a vorbi din proprie inițiativă, nu poate executa comenzi simple, vorbește rar, cu pauze mari și are un timbru ciudat (aspru sau nazal).
Care pot fi cauzele întârzierii limbajului?
Majoritatea problemelor de vorbire care apar la copiii sub 3 ani se rezolvă, de cele mai multe ori, de la sine. Atunci când acestea există, un control medical amănunțit este pe punctul de a ne lămuri cu privire la cauzele care împiedică apariția și dezvoltarea limbajului la copil:
- cauze de natură orală, adică probleme anatomice ale limbii sau ale cerului gurii, dar și un fren lingual prea scurt;
- stimularea neadecvată a limbajului (cu acest copil nu se vorbește, nu i se arată obiectele despre care se vorbește);
- probleme cu auzul;
- concentrarea celor care îl îngrijesc asupra altor componente din procesul de dezvoltare;
- carențe emoționale din cauza unui mediu familial total neinteresat de prezența lui sau extrem de conflictual;
- probleme motor-orale, ceea ce înseamnă că există comunicare ineficientă în zonele creierului responsabile cu producerea vorbirii. Copilul întâmpină dificultăți în folosirea și coordonarea buzelor, limbii și a maxilarelor pentru a produce sunete recognoscibile ca vorbe;
Fiecare tulburare de limbaj poate avea la bază cauze complexe ce trebuie cunoscute și identificate cu atenție în fiecare caz în parte. Acestea stau la baza oricărei terapii a limbajului, care se folosește nu doar pentru corectarea limbajului, ci și pentru îmbunătățirea competențelor lingvistice ale copilului.
Cum verifici acasă nivelul de dezvoltare a limbajului
Scala pentru stabilirea nivelului de dezvoltare a limbajului, elaborată de C. Păunescu (1984), delimitează câteva repere ale dezvoltării în intervalul de vârstă 0-36 de luni, punctând și valorile standard în afara cărora dezvoltarea este atipică.
Scala indică luna în care apare comportamentul: 0-3 luni, 3-6 luni, 6-9 luni, 9-12 luni, 12-24 de luni, 24-36 de luni. Atingerea nivelului de dezvoltare stabilit la nivelul fiecărui item al scalei asigură colectarea unui punct.
6-9 luni
- articulează bine mai multe silabe
- pronunță distinct da
- expresie vocală de satisfacţie în relaţiile cu jucăriile
- variaţii tonale în lalalizare şi silabisire
- reacţii vocale de surpriză
- interjecţii vocale
- reacţionează la comenzi verbale simple
- leagă două silabe într-o structură sonoră: mama, tata
- expresie vocală în acţiunea cu obiectele
- imită pronunţia multor consoane
- pronunţă singur unele consoane
- reacţie de confuzie la cuvinte necunoscute
- se adaptează la cuvinte cunoscute (conduită)
- distinge cuvintele cunoscute de cele necunoscute
- înţelege sensul unor cuvinte şi ce reprezintă
- înţelege sensul unor gesturi
- răspunde la unele gesturi uzuale
- rosteşte cuvinte articulate expresiv
- imită majoritatea sunetelor
9-12 luni
- îşi organizează comportamentul pe bază verbală
- vorbeşte cu jucăriile, vocalizând
- imită silabe
- răspunde prin acte sau atitudini la cuvinte
- expresie vocală la vederea linguriţei şi a paharului
- expresie vocală în faţa unor culori
- pronunţă 2-3 cuvinte bisilabice
- denumeşte cu o silabă obiectele
- imită multe cuvinte la cerere
- opune rezistenţă la un ordin
- răspunde adecvat la ordine simple
- înţelege şi execută sarcini simple
- reacţie la cuvinte inhibitorii
- expresie vocală când se priveşte în oglindă
- utilizează cuvântul mamă în apel
- utilizează silabe sau sunete speciale pentru apel
12-18 luni
- înţelege o cerere verbală şi o execută
- execută comenzi verbale în 2-3 secvenţe
- înţelege sensul multor cuvinte în context
- înţelege gesturile adultului şi le imită
- numeşte jucării sau imagini prin onomatopee
- utilizează în conversaţie un jargon specific
- înţelege o întrebare simplă
- înţelege gesturile adultului (protecţie, ameninţare)
- înţelege interdicţia
- pronunţă spontan 3-20 cuvinte
- denumeşte câteva obiecte, corect
- face apel prin intermediul cuvintelor
- utilizează cuvinte cu sens în propoziţie
18-24 luni
- cunoaşte şi se exprimă prin formule de politeţe
- cunoaşte denumirea părţilor corpului şi feţei
- indică la cerere aceste părţi
- recunoaşte imagini într-o carte
- denumeşte câteva imagini
- pronunţă 20-50 cuvinte
- uneşte două cuvinte (substantiv+ verb) într-o propoziţie
- face asociaţii de cuvinte căutând consonanţe
- identifică obiecte după determinarea lor
- poate denumi majoritatea obiectelor familiare
- poate distinge, la cerere, 7 imagini din 10
- apar primele propoziţii cu legătură între cuvinte
- utilizează în conversaţie cu precădere propoziţii
- cunoaşte sensul cuvintelor care arată poziţii spaţiale: sus, jos, pe
- apar în vorbire pronumele, adjectivul (mai puţin)
- vorbeşte despre sine, la persoana a IlI-a, spunându-şi numele mic
- poate repeta cuvinte compuse din 2-5 silabe
- stăpâneşte aproximativ 100 cuvinte
- apar primele încercări de fraze
24-36 luni
- se organizează structura gramaticală a limbii vorbite
- poate repeta 2-4 cuvinte (prin memorare)
- foloseşte propoziţii de 3-4 cuvinte
- foloseşte fraze cu relaţii de subordonare între propoziţii
- înţelege un expozeu de 3-6 propoziţii
- înţelege un expozeu complet într-o conversaţie
- foloseşte pronumele personal în mod curent
- flexionează cuvinte (caz, număr, gen etc.)
- citeşte o imagine compusă
- utilizează timpul trecut
