- Prima respirație a nou născutului în cazul nașterii naturale
- Prima respirație a nou nascutului prin cezariană
- Adaptarea bebelușului la viata extrauterină
- Primele momente ale mamei cu nou născutul
- Ce permite contactul piele pe piele?
- Când ajunge nou-născutul în salon langă mamă
- Ce sunt învățate mamele în spital de către cadrele medicale
Prima respirație a nou născutului în cazul nașterii naturale
În uter, plămânii copilului sunt plini de lichid (lichid amniotic). În timpul nașterii naturale, în timpul expulzării, pieptul bebelușului este comprimat în vagin, ceea ce elimină o parte din acest lichid. Odată ajuns în aer liber, pieptul copilului se va umfla, permițând pătrunderea aerului în plămâni, ceea ce declanșează un reflex respirator la bebeluș.
Intrarea aerului în plămâni care conține încă lichid produce un efect de spumare. O substanță numită surfactant acoperă celulele aerului din plămânii bebelușului și le menține deschise, permițând schimbul de oxigen între sânge și aer. La prima expirație, presiunea aerului împinge afară orice lichid rămas în plămâni. Respirația este pusă la punct și ciclurile respiratorii vor deveni automate.
Timp de una până la două ore după naștere, nou-născutul se află într-o așa-numită fază de trezire calmă și alertă, care este foarte propice învățării. Prima hrănire are loc în mod ideal în aceste două ore după naștere: reflexele bebelușului se intensifică la maximum.
Pe de altă parte, un copil poate suferi foarte în urma complicațiilor unei nașteri vaginale, de exemplu datorită lipsei acute de oxigen, fiind deseori indicată o cezariană. Acesta poate fi cazul, de exemplu, în cazurile de insuficiență placentară, abruptie parțială a placentei și alte complicații care pun în pericol alimentarea cu oxigen a copilului.
CITEȘTE ȘI: Cum percepe bebe nașterea în fiecare stadiu, ce simte în acele momente pas cu pas
Prima respirație a nou nascutului prin cezariană
Riscul pentru copil este scăzut la o operație cezariană planificată fără complicații. Statistic, riscul de leziuni la naștere, hipoxie etc. este chiar mai mic decât pentru nașterea vaginală. Cu cât secțiunea cezariană este mai aproape de termenul calculat, cu atât copilul este mai matur și cu atât mai puține probleme se pot aștepta.
Nou-născuții suferă mai des de probleme respiratorii, sindrom de detresă respiratorie. Următoarea teorie încearcă să explice acest fapt: spre deosebire de nașterea vaginală, lichidul amniotic nu este expulzat din plămâni din cauza presiunii ridicate pe canal. În plus, eliberarea hormonilor de stres declanșați de contracții și trecerea prin conducta îngustă este un fenomen natural și pozitiv al nașterii. Creșterea catecolaminelor oprește eliberarea de lichid în plămânul fetal și crește eliberarea de surfactant, care ajută copilul să înceapă să respire după naștere.
Se spune că copiii născuți prin cezariană sunt predispuși la astm bronșic de trei ori mai des decât cei născuți vaginal. În plus, noile studii arată că, după o operație cezariană, copiii sunt mai susceptibili la alergii și boli infecțioase decât copiii născuți în mod natural. Există, de asemenea, unele dovezi care sugerează că o operație cezariană crește riscul copilului de a dezvolta diabet zaharat de tip 1. Cauzele acestor efecte ale modului de livrare asupra sănătății pe termen lung a copilului nu au fost încă pe deplin elucidate. S-a menționat că diferitele bacterii intestinale ale copilului joacă un rol important în construirea sistemului imunitar al copilului după nașterea vaginală sau cezariană. Aceste bacterii joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea bolilor alergice, a infecțiilor și a diabetului.
Majoritatea operațiilor cezariene se efectuează sub anestezie parțială. Prin urmare, mama este trează și își poate vedea bebelușul și îl poate îmbrățișa imediat după naștere. Medicii încearcă să prevină scăderea tensiunii arteriale, aspect frecvent în cazul anesteziei parțiale. Într-adevăr, o scădere puternică și mai ales lungă a tensiunii arteriale reduce, de asemenea, irigarea uterului și, prin urmare, alimentarea cu oxigen a copilului. În cazul (rar) în care este necesară o anestezie generală, anestezistii sunt foarte atenți să administreze strict cantitatea de anestezice necesară și nu un miligram în plus, pentru a preveni nou-născutul să sufere sau să aibă probleme să se adapteze la noul mediu.
CITEȘTE ȘI: 6 REPLICI de care NU are nevoie o mamă la început de drum în ALĂPTARE
Adaptarea bebelușului la viata extrauterină
În uterul matern, copilul evoluează în condiții privilegiate. Unele dintre organele sale sunt lente, inima, plămânii, sistemul digestiv, rinichii, susținute de placentă, o temperatură constantă și nu trebuie să se lupte cu fluctuațiile de temperatură. Nașterea și apoi adaptarea la viața în aer sunt momente importante pentru bebelușul tău. Această schimbare drastică a stării sale este rapidă, iar inima și plămânii lui trebuie să se adapteze imediat. Așa se întâmplă când nou născutul scoate primul strigăt. În următoarele zile, nou-născutul tău se va pregăti treptat pentru acest nou mod de viață prin adaptarea funcțiilor sale digestive și renale și a reglării sale termice.
Primele momente ale mamei cu nou născutul
Pentru acest contact tactil stabilit imediat după naștere între mamă și nou-născut este important să nu vă deranjați, luați timp pentru a fi împreună. Acest lucru îi permite copilului să poată petrece un timp în contact cu pielea mamei și al lui, astfel încât să poată identifica mirosul tău și al lui.
După naștere, bebelușul este uscat imediat, acoperit cu un scutec cald și așezat pe pielea mamei sale. Moașa îi pune o căciula mica, ca să nu-i fie frig deoarece prin cap există cel mai mare risc de pierdere de căldură. Locul bebelușului fiind lângă pielea mamei sale, acest contact timpuriu poate avea loc numai pentru nașteri la termen și atunci când copilul se află într-o stare satisfăcătoare la naștere și în acele maternități care respectă ora magică.
Toți nou-născuții, chiar și prematurii, ar trebui să poată beneficia de acest contact. Dar nu toate maternitățile lasă încă posibilitatea părinților de a face acest moment să dureze. Cu toate acestea, numai dacă este neîntrerupt și durează minimum 1 oră, îmbunătățește cu adevărat bunăstarea nou-născutului. În aceste condiții, beneficiile pielii pe piele sunt multiple.
CITEȘTE ȘI: Câtă magie are loc într-o oră bebelușească? Cum putem beneficia în maternitățile de stat de ora magică
Ce permite contactul piele pe piele?
Întărirea legăturii mamă/copil: contactul timpuriu dintre mamă și bebeluș facilitează tranziția între viața intrauterină și cea extrauterină. La naștere, mama se află într-o stare de „îngrijorare maternă primară” conform medicilor, adică hipersensibilitate care îți permite să fie pe deplin disponibilă pentru a răspunde bebelușului tău. Contactul piele pe piele de la naștere ajută la întărirea acestei legături între mama și copil.
Căldura degajată de mamă reglează temperatura bebelușului, care se încălzește mai repede și, prin urmare, consumă mai puțină energie. Contactul piele pe piele de la naștere promovează, de asemenea, colonizarea nou-născutului de către flora bacteriană a mamei sale, ceea ce este foarte benefic. Mai multe studii au arătat, de asemenea, că acest prim contact îl liniștește pe copil. Stresul datorat nașterii scade treptat. Nou-născuții plâng mai puțin și pentru mai puțin timp. În cele din urmă, acest contact timpuriu va permite bebelușului să înceapă să se hrănească în cele mai bune condiții posibile.
Bunăstarea nou-născutului: există o scădere semnificativă a plânsului la nou-născuți în comparație cu copiii așezați într-un leagăn lângă mama lor. Medicii au constatat, de asemenea, că durata plânsului se scurtează.
O adaptare mai bună: oferă beneficii clinice și comportamentale prin dezvoltarea contactului și trezirea simțurilor la copilul dumneavoastră. Părinții care practică această îngrijire notează o mai bună organizare motorie a nou-născuților. De asemenea, metabolismul lor se adaptează mai repede la această viață timpurie în afara pântecului mamei lor.
CITEȘTE ȘI: De ce e bine să amâni prima băiță a bebelușului? Beneficiile vernixului
Când ajunge nou-născutul în salon langă mamă
Din păcate prima întâlnire cu bebelușul este foarte scurtă mai ales atunci când ora magică nu este practicată. Al doilea moment al întâlnirii dintre mama și pitic este întotdeauna emoționant. Chiar și cele mai obosite mamici care au trecut prin travalii lungi își doresc sa stranga in brațe pruncul mult dorit. Proaspetele mămici sunt întotdeauna încurajate să participe la rutina de ingrijire a nou-nascutului. Daca bebele nu are probleme de sanatate și nu necesita ingrijiri speciale, acesta poate fi adus langa mama încă din primele ore de după naștere.
Ce sunt învățate mamele în spital de către cadrele medicale
Poate spun cu tristete și unele femei aflate la prima sarcina vor afla cu stupoare ca din punct de vedere a educației postnatale, bagajelul cu care pleci din maternitate nu este tocmai greu. E adevărat că în unele maternitati există consultant în lactație, moașe și mai ales medici care ajută mama cu sfaturi postnatale. De cele mai multe ori femeile care se află la prima sarcină nu sunt pregătite înainte de naștere dar nici după de catre cadre specializate in legătură cu ritualul de îngrijire al unui nou-născut. Procesul de acumulare a cunoștințelor are o altă turnură în spitalele private unde putem spune că se poate observa o îmbunătățire a educării mamicilor.
CITEȘTE ȘI: Primele săptămâni după naștere pentru mamă și nou-născut
