Organismul uman este un ecosistem in care aproximativ jumătate dintre celulele sale sunt formate din microbi, precum bacterii, virusuri și ciuperci. Aceste entități care trăiesc în mare parte în intestinul nostru sunt cunoscute sub denumirea de microbiom. Microbiomul este considerat ca fiind un “organ” propriu-zis, cu proprietăți metabolice și imunologice, fiecare persoană având o microbiotă unică, asemenea amprentei digitale.
Știați că în organismul nostru există de 10 ori mai multe bacterii decât celule umane?
Tractul gastrointestinal al nou-născuților se colonizează, imediat după naștere, cu microorganisme din mediu, în principal de la mamă. În timpul nașterii vaginale, contactul cu flora vaginală maternă reprezintă o sursă importantă pentru inițierea colonizării sugarului cu bacteriile benefice.
În schimb, în timpul nașterii prin cezariană, acest contact direct este absent, iar bacteriile din mediu, derivate non-materne vor popula intestinul copilului.
Se consideră că alcătuirea primei microbiote din timpul vieții ar putea avea efecte de lungă durată asupra copiilor. Flora intestinală primară, la sugarii născuți prin cezariană, poate fi perturbată până la 6 luni postnatal, aceste diferențe dintre microbii intestinali menținându-se active chiar și până la vârsta de 7 ani.
Bacteriile intestinale joacă un rol important în dezvoltarea postnatală a sistemului imunitar. Astfel, dacă flora intestinală se dezvoltă diferit în funcție de tipul nașterii, dezvoltarea postnatală a sistemului imunitar ar putea fi, de asemenea, diferită. Compoziția microbiotei intestinale în primele zile de viata, pare a fi un factor foarte important pentru obținerea și menținerea unei sănătăți bune în anii care vor urma.
Importanța sistemului imunitar
Sistemul imunitar este format din celule, organe, proteine, care joacă un rol major în apărarea organismului în fața eventualelor infecții ce pot să apară. Acesta împiedică germenii nocivi să pătrundă în corp. Anticorpii sunt componente proteice ale sistemului imunitar care recunosc anumite substanțe străine și dăunatoare organismului.Ei au rolul de a le neutraliza, prin distrugere.
Tipuri de anticorpi:
– IgM = bebelușii produc acest anticorp imediat după naștere;
– IgG = este singurul element care trece prin placentă și protejează fătul încă din burtica mamei;
– IgA = atinge nivelul maxim de funcționare abia în perioada adolescenței;
– IgD = rămâne atașat de limfocitele B care sunt responsabile pentru distrugerea substanțelor străine;
– IgE = imunoglobulina care este responsabilă pentru declanșarea alergiilor.
Părinții încearcă să potențeze acțiunea sistemului imunitar al copiilor prin suplinirea cu anumite preparate din farmacii sau alte leacuri preluate din surse necunoscute. Dar, ceea ce nu știm noi, este că putem proteja bebelușul de anumite afecțiuni prin atenția acordată microbiomului, adică florei, încă de când acesta se află în burtică, prin adoptarea unei alimentații și a unui stil de viață sănătos de către mamă.
Factorii care pot influența dezvoltarea microbiomului
Tipul nașterii influențează în mod direct microbiomul. Nașterea prin cezariană implică o întârziere a apariției lactației și a atașării copilului la sân, iar mulți sugari născuți prin această procedură nu au sprijinul timpuriu al laptelui matern ca stimulator al florei intestinale fiziologice.
Atât începerea non-fiziologică a colonizării, cât și lipsa suportului alimentar timpuriu, prin întârzierea lactației, ar putea duce la efecte secundare de lungă durată asupra microbiomului.
Bebelușii născuți vaginal sunt colonizați în principal de Lactobacillus, în timp ce bebelușii născuți prin cezariană sunt colonizați de un amestec de bacterii potențial patogene, care se găsesc în mod obișnuit pe piele și în spitale, cum ar fi Staphylococcus și Acinetobacter. Bebelușii născuți prin cezariană sunt colonizați cu flora pielii mamei, în locul tipului tradițional, cu bacteriile vaginale ale mamei.
Factorii care afectează compoziția și starea microbiomului intestinal în SARCINĂ:
– alimentația mamei;
– stilul de viață și igiena mamei;
– administrarea unor medicamente (antibiotice);
– sănătatea mamei (diabet, hipertensiune);
– creșterea în greutate în timpul sarcinii;
– genotipul mamei.
Factorii care influențează structura și starea florei intestinale la NAȘTERE:
– tipul nașterii (cezariană, naștere naturală);
– greutatea copilului la naștere;
– vârsta gestațională (copil născut la termen, prematur sau după termen – postmatur);
– medicația administrată pe perioada travaliului;
– flora vaginală maternă;
– condițiile maternității/terapiei intensive.
Elementele care au impact asupra microbiotei enterice (intestinale) în COPILĂRIE:
– tipul alăptării: formulă sau lapte matern;
– momentul în care se începe diversificarea și tipul hranei solide;
– igiena zilnică;
– timpul înțărcării;
– administrarea sau nu a pro sau prebioticelor;
– administrarea sau nu a antibioticelor.
Material aprobat și revizuit de: Ramina Tîrsală, medic rezident neonatolog la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Louis Țurcanu Timișoara
ART-LIN-04/21-33
Surse:
1 Wall R, Hussey S et al: Presence of two Lactobacilus and Bifidobacterium strains in the neonatal ileum: ISME Journal 2008, 83-91
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3110651/
https://www.the-scientist.com/features/the-infant-gut-microbiome-and-probiotics-that-work-67563
https://depts.washington.edu/ceeh/downloads/FF_Microbiome.pdf
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5962619/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18716189/
