Vernixul sau vernix caseosa (după denumirea lui medicală) este acea mâzgă grasă, de culoare alb-gălbuie, care se poate vedea pe un nou-născut imediat după naștere, mai ales pe gât, piept și pe regiunea dorsală. Proprietățile antimicrobiene ale acestuia sunt similare celor ale laptelui matern, de aceea are o mulțime de beneficii dacă nu este înlăturat de pe pielea bebelușului.
Studiile medicale realizate pe această substanț, vernix caseosa, au scos în evidență faptul că proteinele autoimune regăsite în vernix sunt similare cu cele descoperite în laptele matern. Cu alte cuvinte, substanța aceasta grasă, alb-gălbuie este foarte benefică bebelușului. De aceea, cercetătorii susțin că spălarea bebelușului imediat după naștere pentru îndepărtarea acestui strat protector nu face decât să-l priveze pe nou-născut de o barieră de protecție care l-ar putea ajuta natural în protejarea pielii și nu doar a pielii.
Ce este vernixul și ce beneficii are
Vernixul începe să se formeze în săptămâna a 19-a de viață intrauterină. În această săptămână, pielea copilului se acoperă cu un strat alunecos, alb, grăsos, care va proteja pielea delicată a copilului de zgârieturi sau crăpături. Vernixul se îngroașă până în săptămâna 34 de sarcină, apoi se scurge în lichidul amniotic, de aceea el pare să fie mai vizibil la bebelușii prematuri decât la cei care se nasc după data probabilă stabilită.
Vernixul conține apă (81%), lipide (9%) și proteine (10%). 39% din proteinele vernixului sunt componente ale imunității înnăscute și 29% dintre acestea au proprietăți antimicrobiene directe.
Substanța aceasta acționează ca un strat antibacterian, care protejează copilul în interiorul (fiind hidratant, acționează ca un material etanșant, păzind copilul de lichidul amniotic; fără el, la naștere, pielea bebelușului ar arăta ca o prună uscată) și în afara uterului, facilitând, prin alunecare, trecea bebelușului prin canalul nașterii.
Alte beneficii ale vernixului:
- protejează bebelușul de meconiu, primul lui scaun;
- menține o temperatură constantă a corpului după naștere (dacă nu este îndepărtat); poate părea o bagatelă, dar stresul nou-născuților (mai ales a celor prematuri) de a-și menține temperatura corpului în mediul extrauterin este cauza multor scăderi inexplicabile în greutate sau a unei defectuoase atașamente a acestuia față de mamă;
- calmează bebelușul pentru că are mirosul corpului mamei;
- fătul a învățat să înghită vernix încă de când se afla în uter, ceea ce înseamnă că este obișnuit cu aceleași proteine care le regăsește, după naștere, în laptele matern;
- păstrează pielea copilului moale, hidratată, reducând mult riscul contractării unor bacterii intraspitalicești – E-coli, streptococul B, candida albicans, Klebsiella pneumonia, stafilococul auriu, listeria monocytogenes – prin simplu fapt că protejează pielea.
În general, vernixul se absoarbe în pielea bebelușului în primele 24 de ore după naștere. În următoarele 5-6 zile, dacă nu va fi îndepărtat, vei vedea că el continuă să fie absorbit în piele. La bebelușii care se nasc după 40 de săptămâni s-ar putea sesiza lipsa acestui strat protector, el fiind deja absorbit în piele.
Astfel, bebelușii născuți mai devreme tind să aibă mai mult vernix decât cei născuți mai târziu. Dacă micuțul tău vine pe lume cu câteva săptămâni înainte de data calculată, s-ar putea să fie încă bine acoperit pe acest strat protector de vernix. Dacă este născut la timp, s-ar putea să-i rămână doar un pic de vernix în pliurile pielii sau sub unghii. Dacă s-a născut mai târziu de data estimată, s-ar putea să nu mai aibă deloc vernix.
Cum poate bebe să profite de beneficii vernixului
Ai putea cere asta la internarea în maternitate. Unele maternități chiar și de la noi din țară, în principiu cele particulare, cu vederi mai deschise, par să practice amânarea spălării bebelușului pentru ca acesta să aibă parte de beneficiile mai sus menționate ale vernixului. Înțeleg că păstrarea lui până la absorbția în piele este, de fapt, parte a unui proces natural de adaptare a noii ființe la mediul extrauterin.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă să se aștepte între 6 și 24 de ore până la prima băiță a unui nou-născut. Și alte organizații, precum și specialiști, susțin același lucru. Bebelușii nu se nasc murdari și e greșit să le înlăturăm stratul de vernix care îi protejează numai pentru a obține un sugar curățel, dar predispus infectării ori, cel puțin, stresului cauzat de adaptarea la viața extrauterină.
Unii medici neonatologi sunt de părere că îndepărtarea vernixului ar trebui făcută cât mai curând după naștere, dacă mamele nou-născuților au HIV pozitiv sau hepatită, motivând gestul prin limitarea șanselor de transmitere a bolilor respective la cel mic. Părerile sunt, însă, împărțite.
Dr. Laurențiu Crăciunaș, medic specialist obstetrică-ginecologie, este de părere că „nu există cazuri când se recomandă îndepărtarea lui pe motive infecțioase. Teoretic, are un rol împotriva infecțiilor bacteriene dar, practic, nu face o diferență reală.“ Tot aici, se înscrie și Asociația Internațională de Educație Perinatală din SUA, care spune că nu se pune problema unui moment anume pentru îndepărtarea vernixului nou-născuților după naștere, altfel spus că prima băiță a nou-născutului poate avea loc oricând, fără a aduce prejudicii noii vieți.
În concluzie, nimeni nu contestă beneficiile acestei substanțe onctuoase, care îmbracă pielea bebelușului în timpul vieții intrauterine și care are un rol deosebit de important în timpul nașterii. Vernix caseosa protejează bebelușul cât timp se află în uter și oferă beneficii atât la naștere, cât și imediat după.
Foto: Vernix caseosa la un nou-născut în vârstă de câteva secunde
Copyright: Llapissera
Surse:
