Atât sarcina în sine, cât și nașterea reprezintă un moment special în viața oricărei femei, dar și un eveniment tulburător însoțit de toată furtuna interioară specifică unei crize de identitate pentru proaspăta mămică, tocmai datorită profunzimii transformărilor fizice și emoționale prin care trece. Aceste momente unice și personale sunt cu atât mai diverse tocmai prin coloratura și multitudinea de emoții și sentimente și stări care vin la pachet în sarcină. Toate sunt firești și pregătesc mămica pentru o nouă etapă de dezvoltare a propriei personalități.
Principalele stări emoționale experimentate în sarcină
Sentimentul de vinovăție. În mod obișnuit, o parte din femeile însărcinate gândesc că nu se vor descurca, că nu vor fi în stare să ducă sarcina până la capăt sau că nu vor putea face totul perfect de fiecare dată. Majoritatea ajung chiar la un moment dat să se creadă incapabile să ofere îngrijirea zilnică bebelușului lor după naștere. Toate aceste sentimente culminează cu sentimentul de vinovăție, că nu ești pregătită și că nu faci destul sau cum trebuie etc.
Ce poți să faci? Relaxează-te! Învață să le iei pe rând și să reziști nevoii de a fi perfectă, la fel de activă ca înainte și să faci totul de una singură. Învață să delegi sarcini și să-ți aloci timp pentru a te răsfăța și pentru a te documenta despre ce presupune sarcina, prin ce etape urmează să treci, ce schimbări au loc în organismul și creierul tău, care sunt principalele riscuri și ce metode sau strategii te-ar mai putea ajuta să ai o sarcină ușoară. Astfel vei dobândi un sentiment de siguranța, te vei simți mai pregătită și încrezătoare.
CITEȘTE ȘI: Teste genetice în sarcină de care orice gravidă ar trebui să știe
Anxietatea și tristețea intermitentă. Este bine să știi că ambele pot să apară inevitabil, pot avea nu doar efect inhibitor, ci și mobilizator și dacă le vei putea controla și accepta ca atare, te vor ajuta foarte mult în procesul de adaptare. Nu amâna să ceri și ajutor calificat dacă simți nevoia să vorbești cu un specialist sau vezi că aceste stări persistă mai mult de două săptămâni legate.
Datorită diverselor renunțări (precum alcool, cafea, tutun, anumite mâncăruri, confort sau chiar relații sociale) viața ta nouă poate să pară mai restrictivă sau plină de sacrificii și renunțări ori chiar pierderi. Cu unele te vei obișnui rapid, la altele vei fi nevoită să depui un efort asumat și conștient pentru a te abține.
De asemenea, există și riscul să fi una din cele 10% femei care suferă de depresie prenatală sau postnatală și ar fi bine să soliciți ajutor din timp, pentru a evita complicații sau înrăutățirea stării fizice și psihice, ori chiar nașterea prematură.
Ce poți să faci? Încearcă să-ți amintești că aceste ieșiri și stări emoționale sunt firești în această perioadă și că sunt pe o perioadă limitată de timp. Te-ar ajuta foarte mult să-ți întărești relația cu partenerul de viață și cu familia ori prietenii apropiați. Explicăndu-le ce simți, ce nevoie noi ai și că îi iubești la fel de mult le va diminua și lor și ție sentimentul de înstrăinare sau să luați prea personal aceste ieșiri emoționale. Petrece timp de calitate împreună cu soțul tău sau familia, fă acele plimbări în natură ori chiar scurtele vacanțe de weekend ar mai putea fi de folos pentru a lupta cu stările de anxietate sau tristețe. Și neapărat, solicită ajutor calificat din timp dacă nu simți că simptomele nu se ameliorează nicicum.
Sensibilitatea crescută. Capacitatea de adaptare sau de reglare emoțională are acum un alt loc în lista de priorități și se învață și cu această ocazie. Gravida simte nevoia sau chiar plânge facil când vede sau aude povești cu copii mici, ale altor femei însărcinate, filme sau emisiuni în legătură cu nașterea și riscurile asociate cu această perioadă. Toate această sensibilitate te va ajuta mai târziu și să selectezi mai bine lucrurile și activitățile importante de cele ”mărunte” și captarea sau mobilizarea interesului pe aspectul mai nou al existenței tale.
Ce poți să faci? Discută deschis despre sentimentele și emoțiile tale și nu încerca să ți le reprimi. Simpla verbalizarea a acestor sensibilități cu partenerul, familia sau medicul/ psihologul tău te va ajuta să te mobilizezi și să găsești mai ușor soluții la preocupările tale pe viitor. Controlează stresul și nu uita cât de importantă este rutina și stabilirea priorităților acum. Nu neglija odihna și momentele de tihnă pentru a recăpăta noi forte și sentimentul de siguranță sau protecție pentru puiul tău. Ai încredere în tine și în intuiția ta: mămicile chiar pot fi ”invincibile” uneori.
Parcurgerea fiziologică a sarcinii, cu toate stările de oboseală, de entuziasm, de la bucuria aflării veștii pâna la anxietatea sau teamă de a nu răni bebelușul, depind de experiențele și istoricul personal al mamei.
Unele gravide refuză să-și schimbe stilul de viață sau preferă să se adapteaze din mers, fără prea multe pregătiri în prealabil. Altele își alocă timp special pentru a se pregăti și vor să cunoască fiecare etapă de dezvoltare a bebelușului din fiecare trimestru de sarcină, fac calcule, se îngrijorează sau își fac planuri pe termen mediu sau lung.
Relația cu partenerul sau cu ceilalți copii din cadrul familiei reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru unele mămici. Neștiind dacă vor face față, dacă va putea să le acorde aceeași atenție cu care i-a obișnuit sau dacă se va simți mai puțin atractivă pe măsură ce sarcina avansează și apar primele modificări fizice. La toate aceste gânduri și preocupări, mai adăugăm și simptomele specifice sarcinii: stările de oboseală, grețurile, urinarea frecventă, arsurile retrosternale, schimbările de dispoziție, modificările hormonale.
Sarcina chiar dacă este o experiență unică și personală, are aceste caracteristici asemănătoare, prin care toate femeile trec. Absolut toate acestea și multe altele te vor emoționa și te vor copleși. Dar e important să conștientizezi că majoritatea lor sunt firești și normale chiar dacă acum par a fi mai multe sau mai ”vii”, ele te vor ajuta să te dezvolți sau să te înțelegi mai bine ca mamă și ca femeie. Desigur că este vital să înveți și cum să le gestionezi sau când este cazul să soliciți sprijin din afara familiei sau chiar suport de specialitate de la psiholog sau psihoterapeut.
De aceea, ar fi bine să-ți lași spațiu și timp de acomodare, de relaxare, de retragere atunci când simți nevoia să te odihnești poate mai mult. Ideal ar fi să comunici membrilor familiei și partenerului tău aceste trăiri sau stări prin care treci, fizic, psihic și emoțional, pentru a te putea susține și de a-ți oferi sprijinul și suportul de care tu ai nevoie.
CITEȘTE ȘI: Nașterea vaginală. Cum poți ajuta la dezvoltarea microbiomului bebelușului tău
Haideți să vedem ce emoții poți experimenta în sarcină și cum să le faci față.
Trimestrul 1 de sarcină ( 1-13 săptămâni)
Pentru majoritatea femeilor însărcinate la început schimbările par a fi rapide și multe și te pot lua prin surprindere. Creșterea nivelului de hormoni în organism poate să vină la pachet cu: grețurile matinale și disconfortul emoțional, diferite toane sau o dispoziție mai proastă, oboseală, plâns facil, poate și tristețe sau iritabilitate, insomnie, creșterea sau pierderea poftei de mâncare. La unele femei, poate apărea și sentimentul de vinovăție, pierderea interesului sau a plăcerii, sentimentele de inadecvare sau neputință, probleme de concentrare sau neliniște.
Acum este și perioada în care te preocupă alegerea meniului, ce suplimente și vitamine să iei sau ce exerciții poți să faci. De asemenea, ce analize și ecografii trebuie să efectuezi pentru a te asigura că dezvoltarea fătului tău se derulează în parametri normali. În plus, primele imagini de la morfologia fetală vor fi amintiri prețioase pentru tine și familia ta.
Nu este cazul să te îngrijorezi foarte mult, dar dacă o faci, este bine să știi și să conștientizezi că mare parte din aceste faze emoționale sunt specifice primului trimestru de sarcină și că ele trec.
Trimestrul 2 de sarcină (13- 27 săptămâni)
Reprezintă poate cel mai așteptat trimestru de sarcină, deoarece deja mare parte din trăirile neplăcute le-ai experimentat sau au trecut deja. Fie te-ai și obișnuit cu ele, fie îți revine buna dispoziție, înveți să te conectezi din nou cu partenerul tău și experimentezi bucuria primei lovituri în burtică. Tot în această perioadă bebe crește și burtica la fel, te poti confrunta cu picioare sau glezne umflate sau dureri de spate.
Tot trimestrul 2 de sarcină aștepți și rezultatele testelor prenatale pentru depistarea malformațiilor congestionale și iarăși poți experimenta stări de neliniște sau chiar anxietate până când afli dacă bebe este perfect sănătos și se dezvoltă normal.
Trimestrul 3 de sarcina (28- 40,41,42 săptămâni)
De acum corpul mamei începe să se pregătească pentru naștere, bebelușul se dezvoltă rapid și ia în greutate mai mult decât până acum. Și în acest trimestru poți fi copleșită iar de un val de emoții puternice și sentimente de sensibilitate, de oboseală sau de așteptare care se accentuează pe alocuri, odată cu trecerea timpului. Sarcina devine mai vizibilă pentru cei din jur și te încearcă iar tot felul de sentimente diverse.
Emoțiile și sensibilitatea cresc odată cu contractile și începi să te pregătești de întâlnirea cu bebelușul tău. De asemenea, pot reapărea simptomele din primul trimestru de sarcină: stările bruște de dispoziție sau de iritabilitate, sentimentele de frică și teamă sau chiar o formă de depresie care se poate prelungi și în perioada postpartum. Dar cel mai important, te apropii de momentul în care, în sfârșit, îți vei ține prima oară copilul la piept și te vor inunda toate acele sentimentele de fericire și de bucurie unice în viața fiecărei femei și vei începe să simți că abia acum începe provocarea și aventura vieții tale.
