Iti faci griji in legatura cu timpul petrecut in fata tv-ului de catre copilul tau? Ai dreptate, exista motive intemeiate de ingrijorare! A lasa copilul sa se uite la tv poate parea o solutie de moment buna dar cu efecte nocive pe termen lung. In permanenta se fac noi studii privind impactul televizorului asupra copiilor de diverse varste, de la bebelusi la copii de varsta scolara. Rezultatele, dupa cum se asteapta multi, nu pledeaza pro televizor!
La fel cum lipsa stimularii unui bebelus il condamna pe copil la lipsa dezvoltarii pe toate planurile, mai ales cognitiv, la fel nici prea multa stimulare nu este benefica. Iar programele tv, chiar si desenele animate despre care se specifica “pentru bebelusi”, asta fac: suprastimuleaza. In primii doi ani de viata creierul copilului se dezvolta in mod spectaculos, el triplandu-si volumul in acest rastimp. In aceasta perioada toate lucrurile la care expunem copilul isi lasa amprenta asupra lui. Daca lipsa stimularii se manifesta prin zone inactive ale creierului, prea multa stimulare duce la hiperactivitate a creierului care din pacate nu are un efect benefic. CITEȘTE ȘI: Viața secretă a creierului copilului – Cum te asiguri că ajuți la dezvoltarea lui?
Spre exemplu supra-stimularea prin expunere la tv inainte de implinirea varstei de 3 ani duce la deficit de atentie in perioada scolara. Studiile au aratat ca fiecare ora de privit la tv au dus la o crestere cu 10% a riscului de a manifesta probleme de atentie, iar 2 ore pe zi echivaleaza cu un risc crescut cu pana la 20 de procente. Doctorii au identificat in practica lor cu copiii expusi la tv un “sindrom al ecranului” concretizat in deficit de atentie, tulburari de somn, sistem nervos hiperexcitat, impulsivitate, schimbari bruste de dispozitie. In ziua de azi este foarte usor sa fii atras in vartejul privitului in nestire la televizor, de multe ori noi adultii nu ne dam seama ce exemplu prost dam tinand tv-ul deschis chiar si pentru “fundal sonor”. Iar daca altora le este greu sa se sustraga tentatiei, copiilor cu atat mai mult: creierul lor inca nu este suficient dezvoltat pentru a sti spune “stop”!
Unii parinti iau studiile specialistilor ca pe un atac la persoana, se simt judecati, portretizati ca “parinti rai”. Nu ar trebui sa cadeti in aceasta capcana, studiile sunt obiective, ele pur si simplu reflecta realitatea, nu au ca scop sa jigneasca sau sa supere parintii! Desigur ca decizia este in mana noastra, a parintilor dar nu strica sa avem toate informatiile necesare cand luam o decizie.
De aceea este bine sa analizam bine lucrurile, sa punem in balanta efectele nocive mentionate de specialisti si momentele de liniste, de respiro, pe care ni le poate oferi plasarea in fata tv-ului a copilului. Este evident ca nu e usor sa tii captata atentia copilului astfel incat sa apuci sa faci ceva si pentru tine, ca parinte, dar riscurile enumerate nu merita.
In ceea ce priveste tabletele, IPad-urile si alte “device”-uri performante, vestile sunt mai bune: un anumit timp petrecut cu aplicatii interactive este chiar benefic. Nici nu e de mirare, in era tehnologiei cand copiii se nasc parca direct cu abilitati care generatiilor anterioare le lipseau. Un copil chiar si de 2 ani reuseste cu atata usurinta sa gaseasca algoritmul unui joc pe telefonul mobil de parca s-ar fi nascut facand asta! In anumite limite, astfel de jocuri si programe interactive stimuleaza copilul mental la fel cum generatiile anterioare erau stimulate de jucarii si jocuri interactive.
Problema cea mare este, prin urmare, privitul pasiv la televizor. Nu inseamna insa ca trebuie sa dam “unda verde” nelimitat folosirii “gadgeturilor” ci e bine sa monitorizam atent timpul petrecut de copil in acest mod mai ales ca unii sunt inclinati spre utilizare excesiva, compulsiva. Iar in era tehnologiei cu atat mai mult ar trebui noi, ca parinti, sa le asiguram si activitati departe de tehnologie: iesitul in natura, in aer liber, departe de diverse monitoare si ecrane, are nenumarate beneficii, de la prevenirea obezitatii la intarirea sistemului imunitar.
Decat sa “plantam” copiii in fata televizorului este mai bine sa-i inscriem in diverse grupuri de joaca si socializare, sa-i dam la sport, la cursuri de muzica sau dansuri. Altfel nu e exclus sa se transforme in adulti care au mari probleme in a se deconecta de la tehnologie pentru a se conecta in mod real, nu virtual, cu cei din jur, inclusiv membri ai familiei. CITEȘTE ȘI: Primul An al bebelușului – Primele 52 de săptămâni de viață
