- Bisfenol A (BPA) – Cine a tras primul semnal de alarmă
- Cantitatea de microparticule i-a speriat pe cercetători
- Ce putem face pentru bebeluși?
- Cum știi care plastic e periculos și care nu
- O ultimă întrebare: apă de la robinet sau apă îmbuteliată?
Biberoanele și alte accesorii pentru bebeluși din plastic nu sunt bune pentru sănătatea copiilor noștri. Prin încălzirea lor sau doar prin introducerea alimentelor calde în ele, acestea eliberează în alimente o cantitate foarte mare de Bisfenol A, o substanță care poate produce grave dereglări hormonale. Iată ce trebuie să știi despre plasticul care reprezintă ambalajul a prea multor produse alimentare în zilele noastre.
Știai că biberoanele din plastic nu sunt bune încă din 2009? Mai exact din martie, 2009. Tot în urma unor cercetări, în luna martie 2009, cei mai importanți producători americani au anunțat că nu vor mai vinde în SUA biberoane care conțin Bisfenol A (BPA). Prima țară care a interzis utilizarea acestor tipuri de biberoane a fost Canada, în luna iulie a aceluiași an.
INFO Clubul Bebelușilor: Bisfenol A (BPA) este o substanță chimică asemănătoare hormonilor, prezentă în plasticul dur. Produsele care conțin această substanță sunt biberoanele, cănuțele, castronelele, recipientele pentru mâncare și băutură, cd-urile și dvd-urile, lentilele de ochelari, căștile de protecție, anumite vopseluri și adezivi. Expunerea la BPA este un motiv de îngrijorare din cauza posibilelor efecte asupra sănătății creierului și a prostatei bebelușilor din uter (băieți), a sugarilor și a copiilor. Poate afecta și comportamentul copiilor. Cercetări suplimentare sugerează o posibilă legătură între BPA și creșterea tensiunii arteriale.
Bisfenol A (BPA) – Cine a tras primul semnal de alarmă
Agenția franceză de securitate sanitară a alimentelor (Afssa) a fost prima care a înaintat un raport în care susținea că BPA trece în alimente în momentul în care recipientul de plastic este încălzit sau doar se toarnă/pune alimentul încălzit în acel recipient. În 2009, un studiu american a venit să întărească pericolul expunerii la BPA arătând că acesta rămâne în corp mai mult timp decât se credea până atunci. Câteva orașe din Franța au interzis încă de atunci biberoanele care conțineau această substanță, fără să mai aștepte cercetări care să lămurească cât de nociv este BPA. Affsa s-a angajat atunci că va demara un studiu amplu referitor la toxicitatea substanței și că va publica rezultatele la începutul anului 2010. Dacă azi vorbim din nou despre BPA este pentru că expunerea la această substanță este mult mai mare decât se credea atunci și nu este vorba doar de biberoane, cănuțe, castronele ci și de anumite recipiente din plastic pentru alimente.
Cantitatea de microparticule i-a speriat pe cercetători
Se știa, deci, că BPA există și că ajunge în organism. Se știa deja că microparticulele de plastic ajung prin intermediul alimentelor și a apei sau a aerului în corp. Pliculețele de ceai și apa potabilă vândută în sticle de plastic s-au dovedit a conține microparticule de plastic. Oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că microparticulele de plastic pot transporta agenți patogeni sau substanțe chimice toxice în organism. Și nu în ultimul rând sunt îngrijorați de cantitatea imensă de aceste microparticule care trec în alimentele noastre prin încălzirea plasticului.
Studiul care a îngrijorat cercetătorii a început în urma unei descoperiri accidentale când un dezvoltator de filtre a constatat că acestea se tot înfundă cu microparticule din plastic. Așa au ajuns să verifice câte astfel de particule se eliberează în laptele unui bebeluș când laptele praf este sterilizat (se pune apă fiartă peste el, cca. 95 °C), apoi se agită sticla cu putere pentru a se obține formula de lapte. Atât apa fierbinte, cât și agitarea sticlei au dus la desprinderea din pereții de plastic ai biberonului a trilioane de microparticule de plastic! CITEȘTE ȘI: Ghid de preparare a laptelui praf pentru bebelusi
Ce putem face pentru bebeluși?
O primă variantă ar fi să nu mai preparăm laptele formulă pentru bebeluși în sticla de plastic. Asta ar presupune să turnăm apa clocotită peste laptele praf într-un alt recipient, de sticlă ori de ceramică, să amestecăm acolo până ce obținem formula de lapte, să răcim sub jet de apă rece și apoi să turnăm formula de lapte, gata de băut (36-37 °C) în biberonul copilului.
După sterilizare, aceste biberoane ar trebuie clătite de câteva ori cu apă la temperatura camerei. A doua variantă ar fi să renunțăm la biberoanele de plastic și să achiziționăm biberoane de sticlă pentru formulele de lapte ale bebelușilor. Sunt, ce-i drept, mai grele (chiar și goale!), dar sunt mai sănătoase. Se pot steriliza fără probleme, în plus, nu există riscul de apariție a fisurilor (așa cum se poate întâmpla la plastic), unde se pot infiltra bacterii. Dacă ești îngrijorată de BPA, poți lua măsuri pentru a reduce expunerea:
- utilizează produse fără BPA. Producătorii creează din ce în ce mai multe produse fără BPA. Caută produse etichetate fără BPA. Dacă un produs nu este etichetat, reține că unele materiale plastice, dar nu toate, marcate cu codurile de reciclare 3 sau 7 pot fi fabricate cu BPA (vezi mai jos o legendă a acestor coduri)!
- evită conservele. Reduceți consumul de alimente conservate.
- nu le ține la căldură sau direct în soare. Nu pune materiale plastice din policarbonat în cuptorul cu microunde sau în mașina de spălat vase, deoarece căldura le poate descompune în timp și permite BPA să se transfere în alimente.
- folosește alternative. Utilizează recipiente din sticlă, porțelan sau oțel inoxidabil pentru alimente și lichide calde în loc de recipiente din plastic.
Cum știi care plastic e periculos și care nu
Citind eticheta și căutând semnul de pe recipient care îți poate spune dacă e în regulă și cum trebuie depozitat acel aliment. Pentru a scăpa de omniprezența plasticului alimentar și pentru a-l evita pe cel toxic, cunoașterea unor repere este esențială. Plasticul este peste tot, mai ales în bucătărie, în multe recipiente de alimente, sticle de apă, în cutii și în alte recipiente. Acestea sunt, pur și simplu, derivate din chimia uleiului și substanțele din compoziția lor se pot transfera în alimente.
Caută pe recipientele de plastic – sticle, cutii de iaurt, cutii de brânză – numărul care este introdus într-o astfel de pictogramă. De regulă, sunt aproape invizibile, dar insistă și caută aceste semne cu atenție. Mai jos îți vom oferi informațiile de care ai nevoie pentru a știi ce fel de plastic este și, mai ales, când devine toxic. Vei descoperi astfel natura plasticului, dacă se poate spăla la mașina de spălat vase sau nu, ori dacă e indicat sau nu să fie folosit în cuptorul cu microunde.
(1)PET. Pictograma (simbol al reciclării, cunoscută și sub numele de banda Mubius). Acest simbol este utilizat pentru sticle de apă minerală și suc de fructe, ambalaje de unică folosință… Este probabil să conțină bisfenol A.
(2)HPDE. Polietilenă de înaltă densitate (HPDE) este folosită la bidoanele de lapte, capacele cu filet. Este una dintre cele mai sigure alegeri în plastic alimentar.
(3)PVC. Policlorura de vinil este folosită pentru cutiile alimentare, sticlele de apă minerală. Este posibil să conțină bisfenol A și trebuie evitat în ceea ce privește asocierea lui cu alimentele.
(4)LDPE. Polietilena de joasă densitate este folosită la tăvile pentru mâncarea preparată (cele în care îți iei mâncarea la pachet de la restaurant), folii alimentare, pungi frigotermice… Este una dintre cele mai sigure alegeri în plastic alimentar.
(5)PP. Polipropilena se găsește în recipientele pentru margarină, iaurt, în anumite cutii de alimente din plastic, sticle. Este una dintre cele mai sigure alegeri în plastic alimentar.
(6)PS. Polistirenul este folosit pentru fabricarea tacâmurilor din plastic, a paharelor, cutiilor de iaurt, cofrajelor de ouă. Cel mai bine e să eviți utilizarea plasticelor care poartă pictograma cu nr. 6.
(7)ALTE MATERIALE PLASTICE. Sub acest acronim este tot ce nu poate fi pus în alte categorii: sticle de ketchup, biberoane, etc… Dacă este însoțită de literele PC (policarbonat), poți fi ă că acesta conține bisfenol A. În general, evită materialele plastice care conțin acest simbol de reciclare.
Riscul folosirii materialelor plastice ca recipiente pentru diferite alimente (cănuțe, castronele, caserole) îl reprezintă transferul de microparticule de plastic în alimentele noastre și apoi în corp. Aceste substanțe plastice știm că au efecte dăunătoare în special asupra hormonilor și a sistemului reproductiv.
În contact cu materialele plastice, anumite alimente, în special cele bogate în grăsimi, pot deveni ele însele o sursă de contaminare. Într-adevăr, anumiți constituenți ai alimentelor pot fi transferați pe plastic și pot modifica structura acestuia, activând astfel migrarea bucățelelor de plastic către aliment. Pe unele cutii de plastic este scris că utilizarea uleiului sau a substanțelor grase trebuie interzisă.
O ultimă întrebare: apă de la robinet sau apă îmbuteliată?
Apa din rețelele orașelor se distribuie potabilă, însă rețeaua de conducte poate să o contamineze din cauza stării precare în care se află. O soluție bună pentru a te asigura că apa este curată și bună pentru sănătate sunt sistemele de filtrare. Despre apa îmbuteliată, pot doar să-ți spun să ai grijă unde depozitezi apa din sticlele de plastic pentru că, expuse la soare sau ținute lângă o sursă de căldură, sticlele de plastic cedează ftalați, substanțe care pot cauza dereglări hormonale. CITEȘTE ȘI: Care este cea mai bună apă pentru bebeluși? Alege în funcție de următoarele criterii
Surse:
https://www.mayoclinic.org
https://www.bioaddict.fr
