Intarcarea treptata (blanda) este o alternativa netraumatizanta, sanatoasa si plina de respect fata de copil. Afla de ce aceasta este metoda potrivita! Momentul intarcarii este de obicei unul dificil si pentru mama, care decide astfel desfacerea ultimei legaturi fizice directe cu copilul, dupa nastere si taierea cordonului ombilical si dupa depasirea perioadei cangur in care bebelusul are nevoie sa stea practic tot timpul in contact nemijlocit cu mama sa, cat si pentru copil care trece intr-o noua etapa.
Cand ar trebui incetata alaptarea (intarcare)?
Este o intrebare fara raspuns. Organizatia Mondiala a Sanatatii sfatuieste ca alaptarea sa dureze minim 2 ani. Societatea are prostul obicei de a privi cu retinere alaptarea in public a oricarui bebelus mai mare de cateva saptamani, iar atotstiutorii se grabesc sa dea sfaturi pro intarcare oricarei mamici care alapteaza dupa varsta de un an. Avand in vedere multiplele beneficii pe care le are alaptarea, recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii de a prelungi alaptarea dupa varsta de 2 ani, atata timp cat si mama si copilul o doresc, este cu siguranta cea mai buna atitudine.
Ce inseamna intarcarea?
Este raspandita la scara larga convingerea ca intarcarea inseamna pur si simplu intreruperea alaptarii. Multa lume considera ca oferirea unei alte surse de lapte, dintr-o tetina, inlocuieste pur si simplu sanul. Insa pentru copil, alaptarea inseamna mult mai mult decat sursa de hrana, mai ales la varste peste un an. Alaptarea inseamna conectare, siguranta, incredere, protectie, alinare, sursa de calm. Intreruperea brusca a alaptarii devine astfel extrem de frustranta pentru copil, care va protesta impotriva privarii sale de o sursa de echilibru emotional.
CITEȘTE ȘI: În total am alăptat 6 ani, 2 copii. Aproape 2 ani a fost alăptare în tandem, cel mai frumos lucru din lume
Exista mai multe metode de intarcare?
Din pacate, multe mame opteaza pentru o intarcare brusca a copilului.
Fie pentru ca incep serviciul si nu sunt destul de informate despre cum pot continua alaptarea chiar daca lucreaza, fie pentru ca ele considera ca inceperea cresei ar fi mai usoara pentru copil daca ar fi deja intarcat (idee extrem de falsa si paguboasa pentru copil, avand in vedere rolul pe care laptele il are din punct de vedere al aportului imunitar), fie la presiunea societatii, mamele recurg la metode brutale pentru intarcarea copilului.
Se intampla ca mama sa plece de acasa pentru cateva zile, lasand copilul in grija unei rude. Iti imaginezi prin ce trece copilul care se vede deodata privat nu numai de san, ci si de prezenta centrului universului sau. Alte mame isi infasoara strans sanii si ii refuza pur si simplu copilului accesul la san. Metoda este ceva mai blanda pentru copil, care isi poate plange amarul in bratele mamei, insa la fel de frustranta.
Sanul „are buba”. O alta metoda de intarcare brusca din ce in ce mai raspandita in randul mamicilor o reprezinta murdarirea sanilor cu diverse solutii colorate sau amare, sau lipirea de plasturi si explicarea ca sanul „are buba”. Metoda se bazeaza pe explicatii si pe capacitatea copilului de a intelege dupa o anumita varsta, insa asta nu scade frustrarea copilului, implicatia afectiva pe care intarcarea brusca o are. In plus, metoda este considerata gresita de catre psihologia moderna, deoarece denota orice altceva in afara de respect fata de copil, avand in vedere minciunile repetate care i se spun.
Tinand cont de legatura speciala pe care copilul o are cu sanul, copiii efectiv IL IUBESC, este usor de inteles ce ganduri ii trec prin cap copilului. El se gandeste ca sanul sufera, si sufera alaturi de el. Se gandeste ca el este cel care i-a facut rau sanului, si se autoinvinovateste pentru asta. Nici un copil nu merita sa aiba aceste ganduri in raport cu un gest atat de frumos cum e alaptarea!
Intarcarea blanda este metoda pe care majoritatea psihologilor o recomanda atunci cand se ajunge la aceasta etapa. Intarcarea blanda mai este denumita si intarcare treptata, deoarece este un proces care se extinde pe durata mai multor saptamani, uneori durand chiar luni de zile. Beneficiile sunt numeroase de ambele parti: procesul este mai usor pentru copil, iar mama evita riscul mastitelor, durerile si lasarea sanilor.
Cum decurge intarcarea blanda?
In primul rand, pentru succesul procesului, este neaparat ca mama sa fie convinsa ca acesta este momentul potrivit pentru intarcare. Daca mama insasi are indoieli, intarcarea treptata nu are sanse de reusita.
Apoi, este important ca asteptarile mamei sa fie realiste. Dupa cum am spus deja, procesul este unul de durata, deci nu trebuie sa te astepti ca cel mic sa renunte complet la san intr-o saptamana sau doua. Uneori, dureaza luni. De asemenea, trebuie sa intelegi ca pot exista „recaderi”.
Un copil care mai sugea numai noaptea, poate incepe sa ceara iar sanul peste zi, daca este racit, daca ii mai creste o masea sau daca este supus unui stres emotional ca de exemplu inceperea gradinitei.
Primul pas catre o intarcare treptata si blanda este renuntarea la alaptatul la cerere.
In loc sa ii dai sanul celui mic imediat ce il cere, amana putin momentul. Amana-l pana dupa ce va spalati impreuna pe maini, pana la terminarea paginii din carte, pana termini de gatit. Incepe prin a-l amana cateva minute, ajungand apoi sa amani cu o ora si mai mult. Ofera-i copilului repere clare, precise si pe intelesul lui, caci la varste mici, amanarea cu „jumatate de ora” nu ii spune nimic.
Treptat, renunta la alaptarile de peste zi.
Multi copii cer sanul peste zi din plictiseala, de exemplu. Mama trebuie sa observe cand copilul are nevoie de san pentru a se „remonta” sau pentru adepasi un moment dificil (un conflict in parc cu un alt copil) si cand il cere din plictiseala.
Unii copii efectiv uita sa ceara sanul daca sunt implicati toata ziua in activitati interesante. De asemenea, este de ajutor sa inveti copilul sa se descarce de frustrari verbalizandu-le, in loc sa apeleze la solutia sanului. La un moment dat, copilul va ramane doar cu alaptarile de noapte si cu alaptarea dinainte de somnul de seara.
Urmatorul pas este renuntarea si la aceste alaptari.
O varianta este ca tati sa fie cel care il culca pe cel mic.
NU UITA ca un copil pregatit pentru intarcare va renunta relativ usor la san. Daca intarcarea nu decurge lin, inseamna ca pur si simplu copilul nu este pregatit, si este mai bine sa mai amani.
Un copil intarcat nu isi va schimba brusc comportamentul. Intarcarea nu il va determina sa doarma toata noaptea, sau sa manance mai bine solide, si in general nu va face minuni. Inceperea cresei, a serviciului, o delegatie de cateva zile, nu sunt motive pentru intarcare. Daca ai intrebari sau dubii in aceasta privinta, nu ezita sa ceri sfatul unui consultant in alaptare.
CITEȘTE ȘI DESPRE: Înțărcarea este o schimbare majoră pentru copil și mamică | Pentru ce trebuie să fii pregătită
