Întreabă orice mamă care alăptează de ce a ales să o facă şi ţi se va vorbi despre beneficiile pe care alăptarea le aduce, bebeluşului, ei şi întregii familii, despre bucuria şi satisfacţia pe care le oferă faptul că poate îndeplini nevoile de hrană ale propriului copil, despre protecţie şi siguranţă. Mamele care renunţă din pricina unui start dificil ar putea rata toată această experienă. O mamă convinsă că a pierdut laptele poate să îi ofere copilului el lapte matern, cu sprijinul şi sfaturile adecvate de la un specialist.
O să am destul lapte?
Depinde de fiecare persoană în parte. Majoritatea mamelor reuşesc, cu îndrumare adecvată, să producă suficient lapte încât să renunţe complet la suplimente de lapte praf. Nu există nicio garanţie că vei putea acoperi complet nevoile nutritive ale bebeluşului, dar cu siguranţă poţi creşte cantitatea de lapte matern pe care acesta o primeşte.
Relactarea – a doua şansă pentru alăptare
Este foarte uşor să renunţi la alăptare, chiar şi când lucrurile merg bine, dar multe mame ajung să piardă lactaţia din cauza informaţiei insuficiente, a lipsei de susţinere sau a miturilor propagate din generaţie în generaţie. De multe ori se ajunge la a se renunţa la alăptat, o decizie mai apoi regretată.
Ca să înţelegi exact cum funcţionează lucrurile, trebuie să ştii că după naştere, laptele este produs ca răspuns la suptul bebeluşului şi la hormonii materni prolactina și oxitocină. În cazul unei mame care a mai alăptat, stimularea sânului pentru a produce lapte în absenţa unei sarcini sau a unei naşteri poartă numele de relactare. Dacă nu ai născut niciodată, procesul se numește inducerea lactaţiei.
Producţia de lapte depinde de mai mulţi factori.
Printre ei, enumerăm:
– Vârsta bebeluşului şi dorinţa sa de a se hrăni la sân;
– Frecvenţa alăptărilor sau a sesiunilor de muls;
– Existenţa unei sarcini şi cu cât timp în urmă;
– Tratarea eficientă a unor eventuale probleme de sănătate: diabet, dereglări tiroidiene;
– Existenţa unei patologii vechi sau traumatism în zona sânilor;
– Infertilitate
– Sprijinul practic şi afectiv de care beneficiezi.
Inducerea lactaţiei şi relactarea sunt posibile prin simpla alăptare frecventă
Poate dura câteva zile sau câteva săptămâni până să reuşeşti să exprimi câteva picături de lapte. Poți face asta înainte de nașterea copilului sau în timp ce îl încurajezi să ia sânul.
Alăptarea şi unele afecţiuni medicale
Dacă ai o problemă de sănătate sau dacă urmezi un tratament medicamentos, ar trebui să îţi informezi medicul în legătură cu intenţia ta de a alăpta. Alăptarea poate influenţa modul în care sunt gestionate unele afecţiuni. Mamele spun de multe ori că simptomele afecţiunilor preexistente au devenit mai uşor de gestionat în perioada alăptării.
Dacă medicamentele pe care le iei sunt incompatibile cu alăptarea, sau dacă printre efectele lor adverse se numără şi reducerea secreţiei lactate, medicul va putea, de cele mai multe ori, să propuna o alternativă.
Bebeluşul trebuie să înveţe să sugă
Probabil că bebeluşul tău s-a obişnuit deja să sugă din biberon, iar suptul la sân ar putea fi o experienţă complet nouă pentru el. Unii micuţi par să fi ştiut dintotdeauna ce au de făcut, alţii învaţă repede, în timp ce alţii au nevoie de mult timp şi răbdare ca să se obişnuiască cu acest nou mod de hrănire.
Chiar şi bebeluşii care au deja 3-4 luni sunt capabili să înveţe sa mănânce la sân. Dar alăptarea poate fi o experienţă nouă şi pentru mamă, deci e important ca ea să beneficieze de sprijin şi informaţii corecte despre poziţiile de alăptare şi despre modul de ataşare.
În cazul în care este vorba despre o relactare, e recomandabil să discuţi cu o persoana specializată despre motivele care te-au determinat să renunţi la bun început.
Contactul apropiat cu bebeluşul e de ajutor
Încearcă să stai cât mai mult în contact cu bebeluşul, fie direct piele pe piele, fie cu o îmbrăcăminte cât mai subţire. Contactul dintre voi este plăcut şi confortabil pentru cel mic. Oferă sânul înainte ca bebeluşul să fie prea flămând, sau atunci când e somnoros sau pe jumătate adormit; în aceste momente, instinctul se manifestă mai puternic.
În momentele în care bebeluşului nu îi este foame, însă ar dori să sugă pentru liniştire şi confort, încurajează-l să ia sânul în loc să apelezi la suzetă.
Suplimentarea alimentaţiei
La început, suptul la sân nu îi va oferi bebeluşului o cantitate suficientă de lapte, prin urmare va fi nevoie să apelezi la supliment, fie că e vorba despre lapte muls între mese sau despre lapte praf. Pentru a face mai rapid tranziţia către suptul la sân, ar fi indicat să cauţi metode alternative de a oferi acest supliment, altele decât biberonul.
Dacă se foloseşte biberonul
În cazul în care alegi să utilizezi biberonul pentru a oferi suplimentul de lapte, există câteva trucuri care ar putea ajuta la procesul de întoarcere a bebeluşului la sân.
O tetină cu orificiu mic presupune că micuţul trebuie să sugă mai puternic – cam aşa cum ar face-o la sân.
O poziţie mai potrivită în timpul mesei este una semiridicată, în care îi susţii capul şi gâtul cu o mână.
Pentru a încuraja bebeluşul să deschidă larg gura, trece tetina deasupra buzelor sale, de sus şi de jos, apoi opreste-te cu vârful în zona dintre nas şi buza de sus.
Lasă-i un anumit nivel de control: bebeluşul poate fi încurajat să apuce singur tetina, mai degrabă decât să i-o îndeşi tu în gură.
Ţine biberonul doar uşor înclinat, astfel încât prin tetină să curgă puţin lapte deodată.
Încurajează pauze frecvente, care simulează mai bine alăptarea.
Lasă bebeluşul să decidă când s-a săturat.
Alăptează frecvent
Va fi nevoie de un pic de răbdare ca să îl înveţi pe bebe să sugă eficient. Dacă lui bebe îi place, oferă-i sânul la 1 – 2 ore, de minim 10 – 12 ori în 24 ore. Renunţă la a mai folosi suzeta şi lasă-l să folosească sânul atât pentru mâncare cât şi pentru confort, căci asta sporeşte lactaţia. Încurajează suptul nocturn, acesta fiind cel mai eficient în a creşte producţia de lapte. Un sistem de purtare adecvat vârstei poate fi o altă soluţue practică şi utilă.
Mesele încep şi se termină la sân
Bebeluşii doresc un flux mare de lapte la început, când sunt şi însetaţi. Aşadar, o rutina potrivită este să alăptezi la început din ambii sâni, folosind compresii pentru a accelera fluxul. Când bebeluşul începe să se agite, oferă suplimentul până când se satură. Apoi pune-l din nou la sân, folosind iar compresii şi lasă-l să stea acolo oricât de mult doreşte.
Atenţie la modul de ataşare
Trebuie să fii mereu atentă la modul în care se ataşează copilul la sân, altfel suptul său nu va fi eficient. Vei testa mai multe poziţii diferite de alăptare, până când vei găsi una care vă e pe plac amândorura. Majoritatea bebeluşilor cauta instinctiv sânul şi îl apucă corect, cu toată guriţa, atunci când au ocazia să se şi cuibărească la sânul mamei. Contactul piele pe piele este, de asemenea, util.
Bebeluşii obişnuiţi cu suzeta şi biberonul nu deschid suficient gura pentru a apuca sânul corect; o soluţie este sa apelezi la reflexul lor de a se întoarce spre sân atunci când le este atinsă buza. Dar profită şi de pornirea instinctivă de a te imita şi deschide tu însăţi gura mare în faţa lor atunci când e nevoie.
Semne că producţia de lapte creşte
Te poţi bucura că eforturile tale dau rezultate atunci când începi să simţi că sânii se simt mai grei. Uneori, producţia de lapte se asociază cu senzaţii neaşteptate: căldură locală, furnicături, scurte înţepături.
Atunci când producţia de lapte creşte vei descoperi că lui bebe îi este sete mai des. Sânul poate curge spontan, chiar dacă e vorba de doar câteva picături, iar la muls vei colecta ceva mai mult decât până atunci.
Iar bucuria maximă va fi simţită când bebeluşul renunţă la supliment. Dar nu uita că fiecare picătură de lapte contează, deci succesul întregii operaţiuni nu se cuantifică neapărat prin renunţarea completă la biberon.
Ce faci când bebeluşul refuză sânul?
Unii bebeluşi nu sunt deloc încântaţi să sugă la sân, iar acest refuz poate fi extrem de frustrant pentru tine, ca mama. Dar specialiştii insistă că răbdarea şi calmul pot face minuni chiar şi în această situaţie.
Petrece cât mai mult timp posibil cu bebeluşul în contact direct piele pe piele, fie în braţe, fie în sistemul de purtare. Lasă-l să moţăie pe pieptul tău, într-o poziţie relaxată, căci instinctul său de a căuta sânul persistă încă. Înainte de a-l pune la sân ai grijă să exprimi o picătură de lapte, pentru ca el să îi simtă imediat gustul. Dacă e foarte flămând, oferă o cantitate mică de supliment ca să îl calmezi şi să aibă răbdare să sugă. Odată ce s-a ataşat, fă compresiuni pe sân ca să îl ajuţi să sugă mai uşor.
Cum renunţi la supliment?
Odată ce bebeluşul mănâncă la sân suficient, udă scutece, ia în greutate şi nu mai cere supliment, e timpul să renunţi complet la acesta. O vei face treptat, diminuând porţiile în decursul mai multor zile, cu doar 5 – 10 ml în fiecare zi. Dacă urmează o masă la care simţi că sânii sunt mai plini ca de obicei, poţi reduce cantitatea de supliment cu 20 – 30 ml.
Am nevoie de suplimente pentru lactaţie?
Răspunsul la această întrebare stârneşte încă discuţii printre specialişti. Suplimentele pentru lactaţie nu funcţionează decât dacă sunt asociate cu supt sau muls frecvent, aşadar e greu de spus cât din creşterea producţiei se datorează stimulării şi cât suplimentului.
Apoi, suplimentele de lactaţie trebuie luate regulat şi în doze suficiente. Nu toate mamele reacţionează la ele. La unele femei, producţia scade brusc în momentul în care renunţă la supliment, deci dacă ai început să iei, e bine să renunţi la ele treptat, nu deodată.
Cel mai cunoscut şi necontestat supliment este feniculul. Rezultatele unei doze suficiente apar abia la 24 – 72 ore de la prima administrare. Unele dintre femei susţin că odată cu creşterea lactaţiei creşte şi transpiraţia zilnică. Printre efectele secundare menţionate se numără şi diareea sau agravarea astmului. Mamele diabetice trebuie să ştie că feniculul scade glicemia.
