Exista numeroase cauze ale infertilitatii la femeie, dar cel mai frecvent intalnite sunt diverse dezechilibre hormonale care afecteaza procesul de maturizare a foliculilor ovarieni, de eliberare a ovulului si de pregatire a mucoasei uterine pentru eventuala nidare a ovulului fecundat.
Menopauza precoce – cauza a infertilitatii feminine
Menopauza precoce se instaleaza inaintea varstei de 40-45 de ani, in conditiile in care varsta medie la care femeile ajung la menopauza este de 50 de ani. Insa nu orice dereglare a ciclului mestrual dupa varsta de 40 de ani indica instalarea menopauzei. Medicii incep sa discute despre diagnosticul de menopauza precoce abia cand au trecut 12 luni consecutive fara sangerare menstruala, iar simpla absenta a menstruatiei nu este suficienta pentru stabilirea diagnosticului. Citeste mai mult despre posibilele cauze si simptome ale menopauzei precoce.
Sindromul ovarului polichistic
Sindromul ovarului polichistic este una dintre cele mai frecvent intalnite boli endocrine, afectand pana la 10% dintre femeile intre 15 si 45 de ani. In plus, sindromul ovarului polichistic este una dintre principalele cauze de infertilitate sau subfertilitate deoarece este asociat cu absenta ovulatiei. Diagnosticul de sindromul ovaruluo polichistic se pune deseori dupa incercari nereusite ale cuplului de a avea un copil. Sindromul ovarului polichistic nu afecteaza sau ingreuneaza doar conceptia ci poate fi o cauza pentru alte probleme de sanatate in randul femeilor (hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, nivel crescut al glicemiei, rezistenta la insulina, grasimea abdominala in exces). Citeste mai multe despre simptomele si tratamentul sindromului ovarelor polichistice
Hiperprolactinemia – cauza hormonala de infertilitate la femei
reprezinta un exces de prolactina, un hormon care e responsabil in principal de instalarea si mentinerea lactatiei. Excesul de prolactina este asociat insa cu niveluri scazute de estrogen si prin urmare cu tulburari ale ciclului menstrual si infertilitate.
La femei, cel mai comun simptom asociat nivelului crescut de prolactina este reprezentat de hipoestrogenism. Cantitatile scazute de estrogen conduc la infertilitate din cauza absentei ovulatiei si de asemenea la dereglarea menstruatiilor. Unele femei incep sa aiba secretie lactata desi nu sunt insarcinate. Libidoul poate scadea dramatic, iar contactul sexual poate deveni dureros ca urmare a lipsei de lubrefiere. Un efect secundar al hiperprolactinemiei este reprezentat de osteoporoa.
In vederea diagnosticului, medicul va solicita determinarea prolactinei din sange, impreuna cu determinarea hormonilor tiroidieni si va recomanda o radiografie de craniu. In plus, va cere informatii detaliate referitoare la medicamentele pe care le-ai luat in ultimul timp. Dupa confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda tratament medicamentos. In cazul in care hiperprolactinemia este determinata de o tumora benigna denumita prolactinom, se poate recomanda extragerea chirurgicala a acesteia.
Hiper si hipotiroidismul pot fi de asemenea cauze pentru infertilitatea de tip hormonal
Hipotiroidismul este disfunctia glandei tiroide mai frecvent intalnita decat hipertiroidismul. Hipotiroidismul poate cauza infertilitate deoarece blocheaza ovulatia. In cazurile usoare de hipotiroidism, in care acesta trece neobservat si nediagnosticat, rata avorturilor spontane este crescuta. De asemenea, hipotiroidismul se poate asocia cu hiperprolactinemia, care nu face decat sa agraveze problema infertilitatii. O alta tulburare pe care o produce hipotiroidismul consta in scurtarea fazei luteale. Faza luteala este reprezentata de a doua jumatate a ciclului menstrual, dintre ovulatie si inceperea sangerarii menstruale. Daca aceasta faza este mai scurta decat normal, mucoasa uterina nu are timp sa se pregateasca pentru nidarea embrionului, astfel incat aceste femei sufera multe avorturi menstruale.
Cauzele determinante ale hipertiroidismului sunt mai mereu asociate si cu infertilitate. Mai grav, hipertiroidismul este in general asociat cu tulburari metabolice atat de grave incat se pot produce avortul spontan sau moartea fetala.
Diagnosticul tulburarilor functionale tiroidiene se face prin determinarea celor 2 hormoni tiroidieni majori si prin identificarea eventualilor anticorpi antitiroidieni. Este importanta testarea inainte de a ramane insarcinata. In plus, pe perioada sarcinii, nivelurile hormonale trebuie monitorizate lunar in vederea ajustarii medicatiei, in asa fel incat valorile hormonilor tiroidieni sa se mentina intre limitele optime.
