Ce au in comun spalatul pe dinti si plecarea de la locul de joaca? Faptul ca cel mic le refuza pe ambele! Iata cateva idei despre cum sa procedezi in asemenea situatii! Un NU ferm, spus cu pumnisorii stransi si privirea aprinsa, eventual batand din picior. Este probabil cosmarul oricarei mamici care se teme ca e judecata de cei din jur, ca nu reuseste sa explice destul de clar de ce unele lucruri pur si simplu trebuie facute, sau ca a esuat ca mama. Ei bine, nu e cazul sa te gandesti atat de departe! Nu-urile copilului sunt perfect normale, sunt de dorit si sunt „de bine”. Iata cateva idei despre cum sa procedezi cand copilul iti spune un NU hotarat.
Copilul nu vrea sa se spele pe maini sau pe dinti.
Ai simtit cu siguranta ca iti explodeaza capul si iti creste tensiunea atunci cand copilul care s-a jucat afara cu pamant, frunze si bete, refuza cu incapatanare sa se spele pe maini. Sau cand, in ciuda faptului ca pana mai ieri spalatul pe dinti era atractia ritualului de seara, acum cel mic urla numai cand vede periuta. Ce e de facut?
Prezinta lucrurile intr-un mod atractiv si interesant. In loc sa spui „trebuie sa te speli pe maini”, sa tipi si sa te enervezi, cheama-l pe cel mic sa va jucati cu clabuci, sau sa faceti spuma. Cumpara o periuta de dinti noua, oricum e indicat sa o schimbi des, mai ales in cazul copiilor, si invita-l sa o testati. Mergeti impreuna in magazin si alegeti o noua pasta de dinti, cu alta aroma, pe care sa o testati impreuna. Sau pur si simplu renunta la pasta de dinti pentru cateva zile si lasa-l sa se spele numai cu apa, e mai mult decat nimic!
Cei mai multi copii adora sa se joace cu apa, asa ca, daca nu te enervezi si ai putina rabdare, cu siguranta vei reusi sa il convingi sa isi spele mainile. Iar in ceea ce priveste spalatul pe dinti, nu uita ca cel mai bun exemplu este cel personal. Daca va va vedea pe voi ca va spalati pe dinti regulat, isi va dori si el sa faca ceea ce fac oamenii mari.
CITEȘTE ȘI: 7 Motive pentru care pedepsele NU functionează
Copilul nu vrea sa se imbrace.
Micutul tau alearga in fundul gol prin casa si nu sta la imbracat. Sau te grabesti sa ajungi la serviciu si trebuie sa il lasi si pe el la gradinita, iar el urla ca din gura de sarpe ca nu vrea sa se imbrace. Ce e de facut?
Probabil ca prima dimineata in care patesti asta va fi una foarte frustranta, vei apela la amenintari si santaj, veti plange amandoi si vei intarzia la serviciu. Dar te sfatuim sa te pregatesti sa previi asemenea episoade pe viitor, caci s-ar putea repeta. Discuta de seara cu cel mic si prezinta-i programul zilei urmatoare, in culori cat mai atractive pentru el. Pregatiti impreuna doua sau trei variante de tinute pentru a doua zi dimineata. Aminteste-i de activitatile interesante din ziua respectiva inca de cand il trezesti. Apoi roaga-l sa aleaga el cu ce se va imbraca in ziua respectiva, din tinutele alese seara.
Nu te crampona foarte tare de toti pasii pe care adultii ii parcurg dimineata inainte de a pleca la serviciu. E adevarat ca bunele obiceiuri se formeaza din copilarie si ca e foarte important sa te speli pe dinti in fiecare dimineata, dar o exceptie la doua saptamani, intr-o dimineata deosebit de rece sau cand copilul se trezeste foarte greu, nu ii va strica educatia copilului.
Atunci cand refuzul copilului de a se imbraca apare intr-un moment in care nu te grabesti nicaieri, explica-i consecintele: nu puteti merge afara, iar mai tarziu se va intuneca sau se va face rece sau vor pleca copiii la masa de pranz. Daca refuzul persista, gandeste-te ca e o ocazie minunata ca cel mic sa traiasca pe propria piele consecintele deciziilor pe care le ia. Va intelege peste cateva ore ca de acum nu se mai poate merge afara si ca exista un moment potrivit pentru fiecare activitate. Stim, te va durea sufletul sa-l vezi suparat, insa copiii trebuie sa descopere ca alegerile lor au consecinte.
CITEȘTE ȘI: Semne de STRES la copii pe care păriții trebuie să știe să le recunoască
Copilul nu vrea sa plece din parc.
Este probabil situatia cel mai des intalnita. Desi s-a jucat mai bine de o ora, incercarile tale de a parasi spatiul de joaca sunt respinse iar si iar. Ce e de facut? In primul rand, activeaza-ti empatia si pune-te in locul copilului. Cum ar fi daca atunci cand te-ai distra mai bine cu prietenii tai, ar veni cineva sa te ia pe sus sa plecati acasa? Cu siguranta nu ti-ar placea.
Apoi, intreaba-te daca chiar trebuie sa plecati in clipa aia, sau e mai degraba decizia ta luata din motive pur subiective. Daca este deja tarziu si copilul trebuie sa se pregateasca pentru scoala, daca ai o programare undeva si vei intarzia daca mai zabovesti, explica-i copilului. Ideal ar fi fost sa ii fi explicat asta inainte de a ajunge in parc.
Pentru a minimiza protestele copilului, anunta-l cu 10 minute inainte de plecare, ca mai aveti timp doar 10 minute sa va jucati. Copilul va protesta si asa, dar va fi cumva pregatit pentru momentul plecarii. Ii poti reaminti din nou cu aproximativ 5 minute inainte de a pleca, deoarece copiii nu au notiunea timpului, mai ales cand se iau cu joaca.
Daca timpul pe care il ai la dispozitie e limitat la mai putin de jumatate de ora, poate e bine sa cautati alta distractie. E dificil sa duci un copil in parc, doar pentru a-l lua de acolo tocmai cand s-a incins joaca. Nici tu nu te duci la mall daca stii ca ai timp sa vizitezi doar o jumatate de magazin!
Copilul refuza sa imparta jucariile.
Desigur, in parc urmeaza un milion de sfaturi si exemple si critici din partea bunicilor, bonelor sau a altor mamici. Ce e de facut?
In primul rand, ignora binevoitorii si roaga-i politicos sa inceteze sa iti mai eticheteze copilul, caci nu fac decat sa inrautateasca lucrurile. Daca nu inteleg, cere-le zambind sa iti dea telefonul lor. In fond, e frumos sa impartim lucrurile cu cei din jur, nu-i asa? Copilul tau nu este nici egoist, nici rautacios si nici nesocializat daca nu vrea sa isi imparta jucariile cu alt copil. Este posibil sa nu il placa pe respectivul copil, sau sa fi retinut vreun incident la care a asistat in trecut, in care era implicat copilul respectiv.
Aseaza-te langa copilul tau si joaca-te cu el. Vor veni si alti copii interesati de ceea ce faceti, si isi vor aduce si ei jucariile. Imprumuta tu de la ei o jucarie pentru cateva clipe, apoi inapoiaza-le-o multumind. Lasa copilul sa observe cum functioneaza acest schimb temporar de jucarii. Arata-i ca niciodata nu se ia jucaria din mana altui copil. Ca mereu cerem voie inainte de a imprumuta o jucarie care nu ii apartine, si ca mereu o inapoiem. Va intelege ca aceste reguli se aplica si in ceea ce priveste jucariile lui si va deveni mai deschis, de indata ce va vedea la alt copil o jucarie pe care isi doreste sa o foloseasca si el.
In toate aceste situatii, ca si in nenumaratele celelalte cazuri in care copilul se incapataneaza sa NU, tine minte ca nu o face ca sa iti faca tie in ciuda. E o exprimare fireasca a independentei pe care o dobandeste incet incet, a intelegerii limitelor si a exprimarii individualitatii proprii.
Nu transforma aceste refuzuri in conflicte, sistuatia va escalada, va veti incapatana amandoi, vei recurge la metode nu chiar ortodoxe pe care le vei regreta in viitor si nu vei face decat sa accentuezi un episod negativ, de care copilul isi va aminti si pe care il va recrea de indata ce situatia o va permite, intr-o batalie a orgoliilor din care nimeni nu iese castigator.
Tu cum reactionezi cand copilul tau spune NU?
CITEȘTE ȘI: 7 motive pentru care copii nu (mai) ascultă de părinți și cum să generezi schimbarea într-un mod pozitiv
