Când rămâi gravidă, primești din toate părțile sfatul acela de a te feri de mezeluri, brânzeturi nepasteurizate și salate pregătite la restaurant. Știi de ce? Pentru că te poți îmbolnăvi de listerioză, o infecție fatală pentru bebeluș.
Bacteria Listeria monocytogenes se găsește în sol, apă și în fecalele animalelor. În corpul oamenilor ajunge, de obicei, după consumul de:
- legume crude sau insuficient preparate termic, care au fost contaminate în pământ sau cu gunoi de grajd contaminat, utilizat ca îngrășământ;
- lapte nepasteurizat sau mâncare preparată cu lapte nepasteurizat;
- anumite alimente prelucrate cum ar fi brânzeturi moi, mezeluri etc.;
- fructele de mare, peștii sau carnea de vită, de pui, ouăle crude sau insuficient preparate.
Cum se manifestă listerioza
Listerioza poate debuta în oricare trimestru de sarcină. Cu toate acestea, din păcate, majoritatea infecțiilor sunt diagnosticate abia în cel de-al treilea trimestru de sarcină, după avort sau naștere prematură.
Deoarece boala este transmisă pe cale alimentară are o perioadă foarte lungă de incubație, neputând să se facă o corelație precisă între consumul de alimente contaminate și momentul declanșării simptomelor.
Listerioza este o boală ale cărei simptome pot să ducă cu gândul la o ușoară răceală, în primele zile după infectare. Mai exact, febră ridicată, dureri musculare, indispoziție, grețuri și vărsături.
Mama poate transmite patogenul pe cale transplacentară fătului, cu consecințe devastatoare, dacă nu este depistat la timp. Depistată și tratată la timp cu antibioticele recomandate de medic, mama poate învinge boala și aduce pe lume copilul.
Listerioza generează mai puțin de 2% din cazurile de fetuși morți la naștere, fiind inclusă în realizarea diagnosticului diferențial al avortului recurent.
Ce persoane riscă să facă lesterioza
Nu doar femeile gravide reprezintă grupa de risc pentru infectarea cu listeria. Alături de acestea sunt vizate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit (persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cele bolnave de SIDA, diabet, cele aflate în chimioterapie, în tratament cu anumite medicamente pentru artrita reumatoidă).
Deși în majoritatea cazurilor infecțiile cu listeria sunt atât de ușoare încât pot trece neobservate, în unele cazuri pot produce complicații care pun în pericol viața:
- septicemie (o infecție generalizată a sângelui);
- meningită (inflamația membranelor și a fluidului care înconjoară creierul).
Însă cele mai urâte complicații în cazul unei listerioze netratate se întâmplă la fetuși. La începutul sarcinii, o infecție cu listeria poate provoca avort spontan. Mai târziu în timpul sarcinii, poate implica moarte intrauterină, naștere prematură, sau o infecție cu potențial letal după naștere.
Dacă te întrebi care sunt șansele tale să te infectezi cu această bacterie în timpul sarcinii, veștile sunt foarte bune. Pentru că șansele sunt foarte scăzute.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, se înregistrează în fiecare an un număr de 1 600 de cazuri de listerioză în Statele Unite. Însă doar 1 din 7 cazuri (aproximativ 200 din 4 milioane de îmbolnăviri anuale) reprezintă infecții la gravide.
Cea mai extinsă epidemie la nivel global s-a înregistrat în anul 1985, aceasta afectând 100 de persoane, dintre care 50 au fost cazurile de deces sau nașteri de fetuși morți. În 1992, a fost raportată izbucnirea unei epidemii pe teritoriul Franței și o cincime din cazuri au fost raportate ca fiind fatale.
În România nu există o statistică pentru această afecțiune. Dar pare să ai șanse mai mari să cazi pe gheață iarna, decât să contactezi o asemenea infecție. Ia legătura cu doctorul la orice semn de îmbolnăvire, pentru a exclude riscul transmiterii infecției la făt. Nu uita, listerioza se poate trata foarte ușor cu antibiotice!
Cum ne ferim de listerioză
Foarte simplu, urmând sfaturile primite pentru cele nouă luni de sarcină și unele reguli de bun simț privind igiena alimentară:
- spălați-vă mâinile cu apă și săpun înainte și după manipularea alimentelor ori înainte de prepararea acesteia;
- spălați vasele murdare imediat după folosire, procedând la fel cu blaturile de lucru sau cu alte suprafețe folosite la gătit;
- curăță legumele și spală-le sub jet de apă;
- gătește foarte bine peștele, la o temperatură de minim 63 °C. Peștele este gata atunci când se desface în fâșii, iar culoarea a devenit opacă;
- gătește creveții și homarul până când capătă o culoare alb-lăptoasă;
- gătește scoicile, midiile și stridiile până când cochiliile se deschid singure. Înlătură-le pe cele care nu s-au deschis. Folosește un termometru pentru carne ca să te asiguri că a fost gătită bine;
- evită brânzeturile moi, mezelurile (mai ales pateuri, crenvurști și parizer, dar și salamurile crud-uscate), alimente gata preparate, produse alimentare congelate sau refrigerate;
- reîncălziți alimentele preparate.
