Umflarea picioarelor în sarcină este normală? Semne de alarmă ale edemelor în sarcină

În timpul sarcinii, umflarea picioarelor reprezintă un fenomen frecvent. Creșterea volumului de sânge și a fluidelor organismului cu aproximativ 50% în timpul sarcinii reprezintă principalul motiv pentru care apariția edemelor ușoare este considerată normală. Când e cazul să mergi de urgență la medic pentru a evita complicațiile?

Trecusem binișor de prima jumătate a trimestrului al doilea de sarcină și, la fiecare control, doctorul îmi verifica gleznele, apăsând pielea din jurul lor și întrebându-mă dacă am constatat că s-ar fi umflat. Purtam măsura 35 la picior și încă încăpeam în balerinii pe care îi achiziționasem cu un an în urmă. Atunci nu știam ce anume caută doctorul, dar odată cu intrarea în al treilea trimestru de sarcină, începusem să-mi dau seama. Într-o dimineață, am pus piciorul lângă pat și am simțit că degetele piciorului nu mai atingeau podeaua. Mi se umflaseră tălpile atât de mult, încât atunci când călcam pe ele, degetele nu mai ajungeau pe podea. A fost doar începutul… În curând, schimbam balerinii măsura 35 cu adidașii mamei soacre, care purta măsura 37. Apoi s-au umflat degetele de la mâini, fața, urechile, nasul. Devenisem atât de umflată, încât respiram și mă mișcam cu greutate.

Cauzele apariției edemului în sarcină

Schimbările hormonale care relaxează ligamentele și articulațiile din bazin, în vederea pregătirii pentru naștere, relaxează toate celelalte ligamente și articulații din corp, inclusiv pe cele ale picioarelor. Deși aceste schimbări sunt normale și necesare, pot face fascia plantară (un ligament care unește călcâiul cu degetele și formează arcul piciorului) să se inflameze sub greutatea suplimentară a corpului. În consecință, arcul piciorului își va pierde din forța de susținere, iar tălpile vor deveni mai plate și mai late, forțându-te să porți încălțăminte cu o măsură mai mare. Deși boala poate afecta orice parte a corpului, este posibil să o observi mai mult în mâini, brațe, picioare și glezne. Dincolo de aceste schimbări, picioarele se umflă din cauza retenției de lichide din timpul sarcinii. În cazul în care creșterea în greutate este semnificativă, tălpile vor susține și greutatea în exces.

Umflarea picioarelor în sarcină – Ce poți face acasă

Edemul generalizat este frecvent întâlnit în timpul sarcinii, când în țesuturile corpului se acumulează mai mult lichid din cauza vaselor sangvine dilatate și creșterii volumului sangvin. Vremea caldă agravează situația. În ultimele trei luni de sarcină, aproape jumătate dintre femeile gravide observă că fața și pleoapele devin umflate, în special dimineața. Acest fenomen este cauzat de retenția de lichide și de vasele de sânge dilatate, care se dezvoltă în timpul sarcinii. În ultimele câteva săptămâni de sarcină, aproape toate gravidele au edeme la nivelul gleznelor, picioarelor, degetelor sau feței. Ca fenomen în sine, edemul generalizat este supărător, dar nu este o complicație serioasă. Dacă ai probleme cu edemul generalizat, există câteva măsuri de îngrijire ușor de aplicat acasă, care îți vor reduce suferința:

Aplică pe zonele umflate comprese cu apă rece.
Renunță la alimentele deosebit de sărate, dar nu trebuie să reduci drastic sarea. Dacă nu reduci consumul de sare, reții în corp sodiu și apă, care pot înrăutăți umflarea.
Pentru a atenua umflarea tălpilor și a picioarelor, întinde-te cu picioarele ridicate mai sus de nivelul corpului cel puțin o oră, în timpul după-amiezii. Ajută și utilizarea unui scăunel pentru sprijinirea picioarelor.
Înotul sau statul în picioare într-un bazin cu apă atenuează întru câtva senzația. Presiunea apei comprimă gleznele, iar uterul va pluti, reducându-se astfel presiunea asupra venelor.
Poartă pantofi confortabili, din pânză sau din piele, ca să permiți picioarelor să respire; alege modele cu talpă joasă – adidașii, spre exemplu, sunt o alegere înțeleaptă. Există pantofi și branțuri ortopedice special concepute pentru gravide. Sunt făcuți pentru a aduce un plus de confort și pentru a reduce durerea de picioare şi de spate. Cere-i medicului mai multe informații pe această temă.

CITEȘTE ȘI: Naștere naturală sau cezariană? Află cum te pregătești!

Semne de alarmă ale edemelor în sarcină

Chiar dacă în cele mai multe situații nu reprezintă un semn de alarmă, există situații în care acestea sunt severe și se însoțesc și de alte simptome, semne de alarmă pentru posibile complicații. Edemele severe, apărute brusc, generalizate (care cuprind mâinile, picioarele), precum și edemele faciale, în special al zonei din jurul ochilor, sunt semnele unei posibile patologii de sarcină – preeclampsia. Afecțiunea se numește toxemie gravidică, deoarece mai demult se credea că este provocată de o toxină din fluxul sangvin al unei gravide. Acum se știe că preeclampsia nu este cauzată de vreo toxină, dar adevărata ei cauză nu este cunoscută.

Preeclampsia afectează 2-8% dintre sarcini și apare cel mai adesea la prima sarcină a unei femei. Printre alți factori de risc se numără sarcina multiplă, diabetul, hipertensiunea arterială, boli de rinichi, boli reumatologice, cum ar fi lupus, precum și istoricul medical al familiei. Preeclampsia este mai frecventă la femeile foarte tinere și la femeile cu vârste de peste 35 de ani. Singurul tratament al preeclampsiei este nașterea, totuși, pentru a proteja mama, se apelează la medicamente care tratează hipertensiunea în timpul sarcinii.
CITEȘTE ȘI: Hipertensiunea indusă de sarcină și complicațiile ce pot să apară

Un caz ușor de preeclampsie este adesea tratat la domiciliu, cu odihnă la pat și monitorizare regulată a tensiunii arteriale. Medicul va dori să te consulte de câteva ori pe săptămână, pentru a verifica tensiunea, nivelul de proteine din urină și starea copilului. Un caz mai grav necesită adesea internarea în spital, unde testarea sănătății copilului se poate realiza cu regularitate. Dacă este lăsată netratată, preeclampsia se transformă în eclampsie, o complicație gravă, marcată de crize convulsive, care prezintă un risc ridicat pentru mamă și copil.

De asemenea, dacă resimți o umflare bruscă a feței și a mâinilor, dacă edemele sunt însoțite de roșeață, dureri, ori căldură sau sensibilitate la nivelul membrelor inferioare, în special dacă descoperi că nu urinezi la fel de frecvent ca de obicei, contactează imediat medicul. Toate aceste simptome ar putea semnala prezența unei tromboze. Tromboză venoasă profundă (TVP) este una dintre cele mai grave complicații potențiale de după naștere. Cel mai adesea, trombul (cheag de sânge format în vene sau artere) se formează la un picior și, dacă este lăsat netratat, o parte a lui se poate desprinde și deplasa până la inimă sau plămâni.

Acolo poate obstrucționa fluxul de sânge, provocând durere în piept, respirație sacadată și, în cazuri rare, chiar deces. Schimbările hormonale ale sarcinii cresc riscurile proaspetei mămici de a face TVP în timpul sarcinii sau după. Acestea fiind spuse, boala este rară. Totuși, riscul să faci TVP este de aproximativ 3-5 ori mai mare după o naștere prin cezariană decât după o naștere vaginală. Ești mai expusă riscului de a dezvolta TVP dacă fumezi, ai indicele de masă corporală (IMC) egal cu 30 sau mai mare, ai peste 35 de ani sau nu poți merge după operație atât de mult cât ți se recomandă. Studiile indică faptul că mulți, dacă nu majoritatea, oamenilor care au TVP au o predispoziție genetică spre formarea de trombi.

Am continuat să mă umflu săptămână de săptămână până la naștere. Cu toate că redusesem consumul de sare din mâncare – adică, învățată de medic, nu mai puneam sare în mâncare, pentru că aflasem, cu această ocazie, că laptele UHT, untul, pâinea… cam toate alimentele pe care le consumat zilnic, conțin sare. Chiar și roșia proaspătă! Tot la sfatul lui am băut cât de mult ceai de pănuși de porumb (frunzele care înfășoară coceanul, nu pămătuful din vârful lui, căruia i se spune mătasea porumbului. Acesta din urmă e interzis gravidelor!), neîndulcit, care are rol diuretic, fără a avea efecte adverse. Însă de dezumflat m-am dezumflat la câteva săptămâni după naștere, fără niciun ajutor, revenind chiar la dieta de dinainte de a avea aceste probleme.

IMPORTANT: Informatiile din acest articol sunt niste recomandari cu caracter facultativ si informativ, care nu inlocuiesc indicatiile date de medicul pediatru care urmareste evolutia copilului tau. Cunoscand aspectele individuale ale dezvoltarii copilului, acesta ar fi cel mai in masura sa iti ofere sfaturi specifice.