O gamă largă de patologii duc la dificultăți ale respirației, de la boli ușoare până la boli grave. Este esențial să recunoașteți semnele disconfortului respirator pentru a vă ajuta și trata în mod eficient copilul. Dificultatea de respirație, numită și dispnee, este cauzată de lipsa oxigenarii sângelui. Nivelul dioxidului de carbon este majorat, în timp ce oxigenul scade.
Dificultățile de respirație îl fac pe bebeluș să nu poată respira normal. Inspirația copilului devine lentă și dificilă. Scăderea respirației este însoțită de obicei de un sunet anormal șuierător. Această dificultate de respirație poate face copilul încordat, acesta se agită și intră în panică, ceea ce nu face decât să înrăutățească situația.
Care sunt cauzele dificultăților de respirație la copii?
La copii, dificultățile de respirație sunt de obicei legate trei cauze principale:
#1 Bronșiolita. Această infecție virală este însoțită de inflamația acută a bronhiolelor (căile respiratorii mici la capătul bronhiilor) care poate duce la dificultăți in respirație. Inflamația provoacă o secreție grea de mucus provocand congestia bronhiilor. Copilul nu poate evacua secrețiile și respirația lui devine dificilă. Simptomele infecției includ curgerea nasului, iar datorită umflăturii bronhiolelor acestea se micșorează, ceea ce provoacă respirația șuierătoare urmată apoi de o respirație grea, tuse însoțită de mucus și febră. Dificultatea de a expira se agravează în primele trei zile și apoi începe să se îmbunătățească. Respirația șuierătoare poate dura până la aproximativ 7 zile, iar tusea poate dura aproximativ 14 zile.
Iată câteva sfaturi pentru ameliorarea bronsiolitei:
- Dacă copilul dumneavoastră are mai puțin de două luni, consultați de urgență medicul pediatru care vă prescrie medicamente pentru combaterea virusului.
- Dacă copilul dvs. are peste patru luni, încercați să-i administrați lichide calde pentru a ameliora atacurile de tuse, pentru a relaxa căile respiratorii și pentru a elimina secrețiile.
- Umpleți un umidificator cu apă caldă și lăsați copilul să respire aburul pentru dilatarea bronhiolelor.
- Folosiți apă fierbinte de la robinet sau picături de apă salină pentru nas pentru a slăbi mucusul.
- Încurajați copilul să bea cantități mici de lapte matern sau preparate pentru sugari la intervale regulate, ajuta la îmbunătățirea sistemului imunitar si la hidratare.
- Nu fumați și nu permiteți nimănui din jurul copilului să fumeze, deoarece pe langa agravarea respirației șuierătoare, fumul de tigara este cancerigen.
Dacă copilul are mai mult de 60 de respirații pe minut sau are o culoarea albăstruie a buzelor și a pielii, contactați imediat serviciul medical de urgență sau medicul pediatru. De asemenea, ar trebui să consultați medicul si dacă febra durează mai mult de trei zile sau tusea durează mai mult de trei săptămâni.
A doua cauză majoră in respirația dificilă este Pneumonia
#2 Pneumonia. Asemenea bronsiolitei, pneumonia provoacă infecția și inflamația căilor respiratorii. Plămânii pot secreta lichide suplimentare care se vor colecta în căile respiratorii. Infectia fiind de obicei suspectată atunci cand copilul are semne inexplicabile de suferință respiratorie. Dacă se suspectează o infecție a plămânilor, medicul pediatru este in masura sa prescrie antibiotice cu spectru larg ( care pot combate o gamă largă de infecții) acestea fiind folosite pentru a combate și pentru a preveni răspândirea acesteia în alte zone ale corpului. Unii bebeluși vor avea nevoie de oxigen suplimentar pentru a-i ajuta să respire pe măsură ce infecția dispare.
Simptomele pneumoniei la copii pot fi:
– Febra, urmata de frisoane
– Tuse (uscată sau cu producție de mucus gros)
– Respirație suieratoare sau respirație rapidă
– Dureri în piept
– Bebe obosit
– Dureri musculare
– Durere de cap
Dacă medicul consideră că este sigur ca copilul dumneavoastră să fie îngrijit acasă, utilizați următoarele sfaturi pentru a-i ajuta să se simtă mai bine și să se refacă rapid:
- Oferiți copilului dumneavoastră multe lichide la temperatura camerei, cum ar fi apă sau suc de fructe.
- Curățati nasul sugarului, cu ajutorul unui aspirator special cu varf atraumatic care îndeparteaza mucusul (lichid lipicios).
- Ridicați capul copilului dvs. adăugând perne pentru a-i ajuta să respire mai ușor.
- Nu permiteți nimănui să fumeze în casă.
- Nu utilizați medicamente pentru tuse decât dacă medicul dumneavoastră vă recomandă.
CITEȘTE ȘI: Febra ușoară, moderată, ridicată la copii. Cum se măsoară corect temperatura + INFOGRAFIC
#3 Rinita. Aproape o treime dintre copii au rinită alergică. Alergiile respiratorii apar mai ales după vârsta de 5 ani și cresc de obicei în adolescență. Este important sa descoperim simptomele din timp pentru a ști cum să reacționăm în funcție de aceste alergii. Într-adevăr, tipul de locuință, climatul, precum și anotimpurile influențează adesea alergiile respiratorii la care unii copii sunt deosebit de sensibili. De asemenea poluarea joacă un rol în dezvoltarea acestor alergii și crește riscul de rinită alergică. Rețineți însă că aerul din interior este adesea mai poluat decât aerul din exterior! Acesta este motivul pentru care este esențial să ventilați în mod regulat camera copilului dimineața și seara, timp de zece minute pe zi. În cele din urmă, polenul conținut în copaci, ierburi și iarbă sunt numeroși primăvara dat alergiile pot dura din luna februarie până în octombrie. Simptomele unei rinite alergice sunt similare cu cele ale unei răceli, dar de obicei copilul nu are febră. Aceste simptome se caracterizează în principal prin:
- Mâncărime, roșeață la nivelul ochilor și lacrimare.
- Tuse sau chiar simptome asemănătoare astmului.
- Secreție nazală sau obstrucție nazală.
- Strănut repetat,
- Respirație șuierătoare.
În plus, există diferite tipuri de rinită: rinită alergică intermitentă și rinită permanentă, care durează mai mult de patru zile pe săptămână, cu o rată de peste 4 săptămâni în fiecare an. În cele din urmă, acestea sunt considerate moderate până la severe atunci când copilul dumneavoastră suferă de tulburări de somn. In cazul rinitelor alergice este indicat să consultați alergologul sau medicul pediatru într-un interval cât mai scurt, deoarece ei pot identifica, prin diferite teste, originea alergenului în cauză, deasemenea pot desensibiliza alergenul sau în funcție de caz, poate oferi tratament prin prescrierea de antihistaminice sau chiar corticosteroizi.
Care sunt factorii care favorizează rinita?
- Poluarea și uscăciunea aerului ambiant.
- Un teren alergic, adesea familial.
- Reflux gastroesofagian care creează iritații locale.
- Viața comunitară: o creșă de exemplu, care promovează răspândirea virusului.
- Deficiență de fier, frecventă la copiii mici, care poate fi responsabilă de anemie.
Care sunt simptomele rinitei la bebeluși și copii?
După o perioadă de incubație de 1 până la 7 zile, rinita începe cu:
- Febra moderată: mai mică de 39 ° C, asociată cu o obstrucție a nasului (nas înfundat), apoi cu curgerea nasului, dar nu durează mai mult de 3 zile.
- Un nas „curgător” de 2 până la 10 zile. Secrețiile nasului sunt inițial clare, transparente, apoi devin groase, galbene sau verzui.
- O durere în gât este adesea prezentă, dar nu întotdeauna exprimată de copil.
- De asemenea, poate apărea o tuse și poate dura până la 10 zile.
- Uneori rinita este complicată de otita acută.
Rinita la bebelușii sub 3 luni: pericol!
Rinita este mai gravă la sugarii cu vârsta sub 3 luni, deoarece riscurile de suferință respiratorie și apnee sunt crescute la această vârstă datorită respirației exclusiv prin nas. Poate fi necesară monitorizarea respirației copilului într-un spital.
Ce trebuie făcut atunci când un copil răcește?
Răceala obișnuită durează aproximativ 1 săptămână, dar poate dura până la 2 săptămâni. De obicei, dispare de la sine. Iată ce poate fi de ajutorul pentru copil:
- Oferiți multe lichide și mese mici, hrănitoare.
- Pentru a ameliora durerea, durerile sau febra peste 38,5 °C, utilizați paracetamol.
- Dacă bebelușul sau copilul tău întâmpină dificultăți în alăptare din cauza unui nas înfundat, folosește un ser fiziologic. Utilizați o soluție salină sub formă de picături sau spray dacă mucusul este foarte gros. Sprayul funcționează bine în pasajele nazale. Poate funcționa mai bine decât picăturile.
- Cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră vă recomandă acest lucru, nu administrați medicamente pentru tuse fără prescripție medicală (care nu necesită prescripție medicală) copiilor cu vârsta sub 6 ani.
Când mergem de urgență la un consult pentru rinita copilului?
Până la vârsta de 3 luni, bebelușul nu poate respira pe gură, de aceea este important să consultați rapid un medic pediatru sau un medic ORL. Pentru bebelușii peste 3 luni și în stare bună de sănătate, răceala obișnuită dispare spontan în 7 până la 10 zile, de aceea este indicat să se observe evoluția. CITEȘTE ȘI: Novocalmin supozitoare poate să scadă rapid febra dar nu se administrează sub vârsta de 4 ani!!!
Indiferent de vârsta copilului, este necesar să consulte medicul dacă piticul prezintă una dintre aceste complicații:
- Comportamentul bebelușului se schimbă.
- Copilul are febră: mai mult de 3 zile la 38,5 ° C sau 39 ° C și dacă apare sau reapare la 3 sau 4 zile.
- Respiră mai puțin bine și tușește.
- Mănâncă mai puțin bine …
- Greutatea sa stagnează (în special la copiii foarte mici) …
Cum să previi răcelile pentru bebelușul tău?
- Spălarea mâinilor este principala modalitate de a reduce răspândirea bacteriilor
- Spălați-vă pe mâini după ce ați tușit, strănutat sau șters nasul.
- Spălați-vă mâinile după ce ați intrat în contact cu cineva care este bolnav.
- Spălați-vă mâinile și spălați mâinile copilului după ce ștergeți nasul copilului.
- Dacă este posibil, țineți copiii sub 3 luni departe de persoanele bolnave.
- Învățați-i copiii să-și acopere nasul și gura cu un șervețel atunci când tusesc sau strănută
O alta cauza pentru dificultățile de respirație ar putea alergia la proteinele din laptele de vacă?
Aproape 30% dintre copiii cu APLV (alergia la proteinele din laptele de vacă) au simptome in dificultăți respiratorii. Simptomele alergiei la proteinele din laptele de vacă se datorează unei reacții alergice a organismului atunci când intră in contact cu aceste proteine provocând reacții inflamatorii la nivelul pielii și a intestinelor, iar in unele cazuri și a bronhiolelor. Sugarii care au aceasta alergie prezintă un risc mai mare de a dezvolta o altă formă de alergie pe măsură ce îmbătrânesc: alergia alimentară sau astm. În majoritatea cazurilor, alergia dispare odată cu înaintarea în vârstă. Unul din doi copii se îmbunătățește până la vârsta de 2 ani, 3 din 4 până la vârsta de 3 ani și 9 din 10 până la vârsta de 6 ani.
În plus, copiii care au o alergie alimentară sau bebelușii care au avut eczeme, dezvoltă mai des o alergie respiratorie care poate duce la o respiratie anormala. În cele din urmă, trebuie să știți, de asemenea, că o alergie respiratorie poate apărea încă din primele 12-18 luni. De aici avantajul de a nu aștepta să consultați medicul la primele semne de avertizare.
CITEȘTE SI: Copilul cu febră și abuzul de antitermice
