Cu siguranta notiuni ca flora intestinala sau probiotice nu iti sunt straine. Astazi aflam mai multe despre aceasta flora intestinala, din ce e formata si cum ne ajuta. Si mai ales, cum ajung bacteriile bune in intestin?
La nastere, bebelusul este steril. In uter, el nu a intrat in contact cu nici una dintre bacteriile care se afla pretutindeni in mediul extrauterin. Cand auzim de bacterii, ne gandim automat la boli si infectii, insa aparatul digestiv al omului sanatos gazduieste zeci de trilioane de asemenea microorganisme, fara de care nu am putea supravietui.
Din prima clipa dupa nastere, in intestin se dezvolta o multitudine de bacterii care ne ajuta sa digeram mancarea, contribuie la transportul nutrientilor si programeaza activitatea sistemului imunitar. Perturbarea echilibrului de la nivelul florei intestinale sta la baza a numeroase boli, printre care se numara si bolile autoimune sau alergiile alimentare.
Care sunt principalele categorii de bacterii din intestin?
Flora benefica a intestinului este alcatuita din asa-zisele bacterii probiotice, bacterii „bune” sau „prietenoase”. Intreaga suprafata a intestinului este tapetata de aceste bacterii, care limiteaza dezvoltarea celorlalte bacterii care ar putea ajunge in intestin. Aceste bacterii bune constituie o veritabila bariera naturala impotriva bacteriilor care ne-ar putea imbolnavi. Ele ne protejeaza, de asemenea, impotriva parazitilor fungilor, virusurilor si toxinelor.
Flora oportunista este reprezentata de bacterii care s-ar putea dezvolta in intestin, dar al caror numar este limitat si controlat de catre flora benefica. In cazul in care flora benefica are de suferit – cum este cazul in timpul tratamentelor cu antibiotic, de pilda – flora oportunista gaseste un loc propice in care sa se dezvolte, determinand aparitia tulburarilor de tranzit.
Flora de tranzitie este reprezentata de bacteriile pe care le inghitim zilnic, odata cu alimentele si bauturile. Atunci cand flora benefica a intestinului este integra, aceste bacterii trec pur si simplu prin tubul digestiv si sunt eliminate fara probleme. Daca, insa, flora intestinala normala este afectata, aceste bacterii ne pot imbolnavi.
Care sunt rolurile florei intestinale?
Flora intestinala normala indeplineste functii la care nici nu te gandeai. Iata cateva dintre acestea:
- Secreta enzime care ajuta la digestia alimentelor si absorbtia nutrientilor
- Secreta substante care ajuta la transportul vitaminelor si a mineralelor prin peretele intestinului, in sange
- Produc vitaminele K2, B1, B2, B3, B6 si B12, acid folic, acid pantotenic si unii aminoacizi
- Protejeaza intestinul impotriva bacteriilor oportuniste
- Antreneaza sistemul imunitar sa diferentieze bacteriile „bune” de cele rele, care pot provoca boli.
Prin urmare, viata ar fi practic imposibila in absenta acestor bacterii. Flora intestinala traieste insa intr-un echilibru care este usor perturbabil printr-o alimentatie nepotrivita sau prin administrarea unor tratamente medicamentoase.
Flora intestinala a nou-nascutului
Nou-nascutul este steril. Prima sa intalnire cu mediul nesteril are loc in momentul nasterii. Tipul de nastere si modul de hranire joaca un rol dramatic in ceea ce priveste compozitia florei intestinale.
Bebelusii nascuti natural au in intestin, in primele 2-3 zile de viata, o serie de bacterii care teoretic au potential patogen. S-ar crede ca nu este o idee grozava sa pui in contact un nou-nascut cu o asemenea flora bacteriana, dar se pare ca, din motive neclarificate inca, acestea „pregatesc terenul” pentru bacteriile bune. La bebelusii nascuti natural, bifidobacteriile si lactobacilii incep sa colonizeze intestinul abia din ziua a treia de viata.
Bebelusii nascuti prin cezariana preiau un numar mult mai mic de bacterii, prin comparatie cu cei nascuti vaginal. Insa in cazul lor, se remarca o intarziere a colonizarii intestinului cu bifidobacterii pana spre varsta de 6 luni!
Dupa nastere, sursele de bacterii sunt reprezentate de pielea mamei, haine, saliva mamei. Ele se transfera catre bebelus prin pupat, mangaiat, vorbit si in timpul suptului. In cateva zile, aceste microorganisme pregatesc mediul intestinal, facandu-l favorabil pentru bacteriile anaerobe care se regasesc in sistemul digestiv al omului sanatos.
Si laptele matern este o sursa minunata de bacterii. Se pare ca la mamele sanatoase 1 litru de lapte contine pana la 109 bacterii. De asemenea, laptele matern este si o sursa de lactobacili.
In cazul bebelusilor hraniti cu lapte praf, flora intestinala este cu totul diferita. Introducerea completarii de lapte praf determina o schimbare brusca a compozitiei florei intestinale a bebelusului.
Care sunt speciile de bacterii care colonizeaza intestinul?
Cea mai mare parte a bacteriilor din intestin fac parte din genurile Bacteroides, Clostridium, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus si Bifidobacterium. Escherichia si Lactobacillul sunt mai slab reprezentate. O alta componenta importanta a florei intestinale este reprezentata de fungi din genurile Candida, Saccharomyces, Aspergillus si Penicillium.
Flora intestinala variaza in functie de alimentatie?
Raspunsul, poate neasteptat pentru unii, este ca da. Studiile au demonstrat ca flora intestinala a bebelusilor alaptati este considerabil diferita de cea a bebelusilor hraniti cu formule de lapte praf.
Un studiu efectuat pe doua grupuri de copii, unul alaptat, celalalt alimentat cu lapte praf, a demosntrat ca in ambele cazuri intestinul a fost initial colonizat cu enterobacterii. Incepand insa cu ziua 6 de viata, la bebelusii alaptati predominau bifidobacteriile, care depaseau numeric enterobacteriile intr-un raport de 1000:1, in timp ce in cazul bebelusilor hraniti cu lapte praf, enterobacteriile erau predominante.
La varsta de o luna, in ambele grupe de copii predominau bifidobacteriile, dar numarul lor era de zece ori mai mare in cazul copiilor alaptati decat in cel al celor hraniti cu lapte praf. Laptele matern pare sa aiba proprietati speciale care stimuleaza cresterea si inmultirea bifidobacteriilor si suprima dezvoltarea altor microorganisme cu potential patogen.
Si dupa inceperea diversificarii, flora intestinala este influentata semnificativ de tipul de alimentatie. Genul Prevotella se dezvolta bine in cazul abundentei de carbohidrati si de zaharuri simple, predominand in cazul in care alilentatia este reprezentata predominant de cereale si derivate din cereale. Genul Bacteroides se asociaza cu o alimentatie bogata in proteine animale, aminoacizi si grasimi saturate.
Poti ajuta la colonizarea intestinului micutului tau cu bacterii bune?
Unii pediatri recomanda administrarea la nou-nascut de probiotice, sustinand ca o colonizare timpurie cu bacterii bune este de ajutor pentru asimilarea nutrientilor necesari si ca reduce riscul de aparitie a colicilor.
Exista cateva produse disponibile pe piata, care contin in special bifidobacterii si bacterii lactice, si care sunt compatibile cu sistemul digestiv fraged al nou-nascutului. Este obligatoriu insa ca acestea sa fie recomandate de catre medicul copilului tau !
Care sunt rolurile florei intestinale?
Flora intestinala normala indeplineste functii la care nici nu te gandeai. Iata cateva dintre acestea:
- Secreta enzime care ajuta la digestia alimentelor si absorbtia nutrientilor
- Secreta substante care ajuta la transportul vitaminelor si a mineralelor prin peretele intestinului, in sange
- Produc vitaminele K2, B1, B2, B3, B6 si B12, acid folic, acid pantotenic si unii aminoacizi
- Protejeaza intestinul impotriva bacteriilor oportuniste
- Antreneaza sistemul imunitar sa diferentieze bacteriile „bune” de cele rele, care pot provoca boli.
Prin urmare, viata ar fi practic imposibila in absenta acestor bacterii. Flora intestinala traieste insa intr-un echilibru care este usor perturbabil printr-o alimentatie nepotrivita sau prin administrarea unor tratamente medicamentoase.
Neonatologul tau ti-a sugerat sa ii administrezi nou-nascutului probiotice pentru dezvoltarea florei intestinale? I-ai dat? Crezi ca sunt necesare, chiar daca bebelusul este alaptat?
