Probioticele și prevenirea infecțiilor la bebelușii alăptați
Rolul pe care flora intestinală îl are în funcționarea optimă a sistemului imunitar este confirmat, chiar dacă studiile în acest domeniu continuă încă. În cazul bebelușilor, care au un sistem imunitar încă imatur, microbiota intestinală în formare este cu atât mai importantă. În acest articol poți afla mai multe despre rolul alăptării în prevenirea infecțiilor și despre cum probioticele pot contribui la un organism mai puternic și mai rezistent.
Microbiota intestinală a bebelușului este strâns legată de cea a mamei
Colostrul – primul lapte matern, pe care glanda mamară îl sintetizează în primele ore după naștere – și laptele matern sunt bogate nu doar în nutrienți, ci și în substanțe bioactive al căror rol principal este să protejeze bebelușul împotriva agresiunilor din mediul extrauterin. Există studii care au demonstrat că laptele matern conține, în mod natural, bacterii care îmbogățesc microbiota intestinală a nou-născutului (1).
Având în vedere faptul că intestinul bebelușului este colonizat în permanență de Bifidobacterii transmise prin laptele matern, este evidentă importanța alăptării pentru dezvoltarea sistemului imunitar al bebelușului. Totuși, stilul de viață al mamei poate influența în mod semnificativ compoziția laptelui,in ceea ce priveste conținutul de Bifidobacterii al acestuia și conținutul de prebiotice: oligozaharidele caracteristice laptelui matern, încurajează dezvoltarea Bifidobacteriilor.
Impactul stilului de viață al mamei asupra microbiotei bebelușului
A fost demonstrat științific faptul că alăptarea contribuie la prevenirea obezității și a alergiilor alimentare (2, 3). Din păcate, s-a demonstrat și că nu toate mamele reușesc să transfere bebelușilor lor aceeași cantitate de bifidobacterii: obezitatea și dieta necorespunzătoare reduc rata de transfer a microbiotei (4, 5). Acești copii au un nivel mai redus de bifidobacterii la vârsta de 6, respectiv 12 luni, ceea ce crește riscul de apariție a obezității înainte de vârsta de 7 ani (1).
Impactul tratamentelor cu antibiotice asupra microbiotei bebelușului
Uneori, tratamentul cu antibiotic al mamei, în timpul sarcinii și al alăptării, este crucial pentru ca lucrurile să se desfășoare în siguranță, iar sănătatea mamei și a bebelușului să fie protejate. Totuși, aceste tratamente afectează diversitatea și numărul de bacterii benefice al nou-născutului (6).
Administrarea de antibiotice la nou-născut și la bebeluș are efecte cel puțin la fel de intense. Populația de bifidobacterii poate scădea cu până la 40% în timpul unui curs de antibiotice, ceea ce poate declanșa diareea, cu o serie de consecințe nefaste asupra creșterii și dezvoltării (7).
De asemenea, e demonstrat faptul că administrarea de antibiotice la bebeluș se asociază cu o creștere semnificativă a riscului de apariție a obezității și a afecțiunilor alergice (8).
Cum poți contribui la susținerea microbiotei nou-născutului și a bebelușului alăptat?
Microbiota intestinală a bebelușului are numeroase roluri, începând de la îmbunătățirea digestiei și sinteza de vitamine din grupul B, până la susținerea sistemului imunitar. Există două căi majore prin care mama poate susține echilibrul microbiotei intestinale:
Administrarea unui probiotic adecvat pentru nou-născuți și bebeluși;
Consumul unui probiotic cu beneficii dovedite în perioada alăptării.
Administrarea unui probiotic adecvat pentru nou-născuți și bebeluși
Ținând cont de faptul că microbiota bebelușului este reprezentată, majoritar, de bifidobacterii, un produs care conține special Bifidobacterium animalis este una dintre cele mai bune alegeri pe care le poți face. Conform studiilor, această tulpină reprezintă aproximativ 91% din flora intestinală a bebelușului alăptat.
Bifidobacterium animalis subsp lactis, cunoscută și sub denumirea BB-12, a fost subiectul a peste 300 articole științifice; beneficiile sale au fost descrise detaliat în peste 180 studii, iar efectele sale au fost testate pe gravide și nou-născuți, astfel încît se poate afirma, cu certitudine, că efectele sale fiziologice asupra digestiei și sistemului imunitar sunt bine cunoscute (9).
Consumul unui probiotic cu beneficii dovedite în perioada alăptării
Este dificil ca mama să transmită, prin laptele matern, bacteriile adecvate unei microbiote sănătoase a bebelușului, în condițiile în care propria floră intestinală nu este bine echilibrată. Încă din perioada sarcinii, mamele și viitorii lor bebeluși pot beneficia de pe urma administrării unui probiotic de bună calitate, care să conțină bifidobacteriile BB-12 și lactobacili.
Proporția în care lactobacilii reușesc să treacă în laptele matern nu este deocamdată elucidată, dar efectele benefice ale acestora au fost demonstrate: reducerea intensității colicilor, scăderea riscului de infecții respiratorii și de probleme de piele la bebelușii cu alergie la proteinele laptelui de vacă sunt câteva dintre ele (10).
Lactobacillus acidophilus are importante beneficii și pentru bebelușii născuți prematur, hrăniți cu lapte matern, prin urmare mamele sunt sfătuite să suplimenteze propria dietă cu un complex probiotic care să includă și această specie, suplimentar față de bifidobacterii.
Legătura strânsă dintre microbiota intestinală a bebelușilor și competența sistemului lor imunitar este dovedită de decenii de studii efectuate în acest sens. Bebelușii alăptați primesc un aliment complet și complex, special produs pentru nevoile fiecăruia dintre ei, care le asigură, în plus, o sursă de bacterii benefice – cu condiția ca mama să poată, ea însăți, să le furnizeze. Suplimentarea alimentației mamei și a bebelușului cu un probiotic adecvat, cu o compoziție atent studiată, nu poate avea decât efecte benefice asupra stării de sănătate a ambilor.
Bibliografie:
1. Dominguez-Bello MG, Costello EK, Contreras M, Magris M, Hidalgo G, Fierer N et al. Delivery mode shapes the acquisition and structure of the initial microbiota across multiple body habitats in newborns. Proc Natl Acad Sci U S A. 2010; 107(26): 11971–11975.
2. WHO. Exclusive breastfeeding to reduce the risk of childhood overweight and obesity. http://www.who.int/elena/titles/bbc/breastfeeding_childhood_obesity/en/
3. Hanson & Telemo. Acta Paediatr. Sep 1997; 86(9): 916–918.
4. Collado MC, Laitinen K, Isolauri E, Salminen S. Effect of mother’s weight on infant’s microbiota acquisition, composition, and activity during early infancy: a prospective follow-up study initiated in early pregnancy. American Journal of Clinical Nutrition. 2010; 92: 1023–1030.
5. Cabrera-Rubio R, Collado MC, Laitinen K, Salminen S, Isolauri E, Mira A. The human milk microbiome changes over lactation and is shaped by maternal weight and mode of delivery. Am J Clin Nutr. 2012; 96(3): 544–551.
6. Mazzola G et al. PLoS ONE. 11(6): e0157527.
7. Seki H. Pediatrics International. 2003; 45: 86–90
8. Penders J, Thijs C, van den Brandt PA, Kummeling I, Snijders B, Stelma F, Adams H, van Ree R, Stobbering EE. Gut microbiota composition and development of atopic manifestations in infancy: the KOALA Birth Cohort Study. Gut. 2007; 56: 661–667.
9. Ruten NBMM et al. BMC Pediatrics 2015; 15: 204
10. https://allpeds.com/for-parents/child-health-library/healthwise?DOCHWID=d03644a1
Linex Baby susține dreptul consumatorilor de a lua decizii educate privind consumul de suplimente alimentare
ART-LIN-04/23-17