Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) este cel mai frecvent tip de alergie alimentară întâlnită la sugari și la copiii mici. Simptomele, dintre cele mai variate – digestive, respiratorii, cutanate, generale, apar în primele luni de viață, la câteva zile sau la câteva săptămâni după ce a sugarul a primit alimente ce conțin proteine din laptele de vacă. Aceleași simptome pot să apară și la un sugar alimentat exclusiv la sân atunci când mama consumă produse lactate. Deși poate fi ținută sub control printr-o dietă de excludere, APLV are un impact major asupra nutriției și calității vieții. Dr. Ramina Tîrsală, medic rezident neonatologie la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Luis Turcanu, din Timișoara, ne explică cum se pune diagnosticul de APLV și, mai ales, cum se poate trăi cu această afecțiune.
De ce apar simptome atât de urâte de la un aliment atât de sănătos pentru copii? Simptomele la alergia la proteinele din laptele de vacă apar atunci când sistemul imunitar al organismului percepe proteinele din lapte ca fiind dăunătoare, nu inofensive. Ca urmare, el produce anticorpi împotriva lor, o reacție normală de apărare a organismului. Când anticorpii aceștia întâlnesc proteinele din lapte, se eliberează în organism niște substanțe care semnalizează pericolul prin apariția unor simptome.
Care sunt simptomele alergiei la proteinele din lapte de vacă?
Simptomele pot fi digestive, respiratorii, cutanate sau generale, dar e important de știut că ele pot să apară la câteva minute până la 2 ore de când s-a consumat alimentul sau cele care se manifestă la câteva ore până la 2-3 zile după consum.
Până la 60% dintre bebelușii afectați de APLV prezintă simptome la nivel digestiv: vărsături, regurgitări dese, reflux, refuzul mâncării, colici, diaree, constipație, dificultate de înghițire.
Până la 30% dintre bebelușii afectati de APLV prezintă simptome la nivel respirator: respirație șuierătoare, rinoree, tuse persistentă.
Până la 70% dintre bebelușii afectați de APLV prezintă simptome la nivelul cutanat: urticarie, erupții cu umflături roșii, umflarea buzelor și a ploapelor, piele uscată sau roșie.
Alte simptome ale APLV pot fi: oboseală, letargie, neliniște, suferință, probleme de somn, tulburări de creștere, plâns inconsolabil, șoc anafilactic. De menționat că plânsul inconsolabil este un simptom des întâlnit, în timp ce șocul anafilactic este foarte rar.
Simptomele care apar la câteva minute, până în 2 ore de la consumul laptelui de vacă:
- erupții cutanate de tip urticarie (bășicuțe care provoacă mâncărimi);
- umflături ale feței, buzelor, pleoapelor;
- greață și vărsături;
- dureri de burtă, colici;
- strănut;
- secreții nazale;
- tuse seacă, iritativă și/sau respirație șuierătoare.
Simptomele care apar la câteva ore sau chiar după 2-3 zile de la consum:
- roșeață în zona scutecului;
- eczeme (dermatita atopică);
- scaune diareice cu mucus și/sau firicele de sânge;
- balonare;
- constipație;
- vărsături;
- scădere în greutate.
Când apare această alergie și la cine?
APLV se manifestă, în general, în primul an de viață al bebelușilor. Din fericire, dispare după vârsta de 1 an la jumătate din bebelușii afectați, iar până la 6 ani dispare în totalitate. Deci, apare din cauza funcționării defectuoase a sistemului imunitar al micuțelor organisme.
Care sunt factorii de risc?
Conform clinicii Mayo, există 4 mari factori de risc atunci când vine vorba despre alergia la lapte:
- VÂRSTA. Bebelușii și copiii ici sunt mai predispuși.
- ISTORICUL FAMILIAL. Riscul de a dezvolta o alergie alimentară cum este cea la proteinele din laptele de vacă este mai mare dacă unul sau ambii părinți au o alergie alimentară sau un alt tip de alergie (febra fânului, astm etc.)
- ALTE ALERGII. Mulți copii alergici la lapte au și alte alergii. Alergia la lapte este, adesea, prima care se dezvoltă.
- DERMATITA ATOPICĂ. Copiii care au dermatită atopică sunt mai predispuși la a dezvolta și o alergie alimentară.
Bebe are APLV deși e alăptat exclusiv. Cum vine asta?
Chiar dacă bebelușul nu consumă direct laptele de vacă, acesta poate să ajungă în organismul lui prin laptele matern atunci când mama consumă produse ce conțin lapte de vacă. Proteinele din laptele de vacă se transmit prin laptele matern.
Aflam de la Dr. Ramina Tîrsală, medic rezident neonatologie că diagnosticul de APLV se stabilește doar de doctor prin următoarele metode. Este foarte important ca în momentul consultului, să nu omiteți niciun simptom care poate afirma diagnosticul de APLV.
Dieta de eliminare urmată de provocarea alimentară care presupune excluderea din alimentație a produselor lactate din dieta mamei sau din a bebelușului daca este cazul, pentru o perioadă de 2-6 săptămâni. Urmează reintroducerea unor cantități mici de produse lactate pentru a vedea dacă simptomele reapar. Dacă răspunsul este da, atunci diagnosticul este cert iar medicul va fi un ghid al mamei în ceea ce privește alimentația sa și a copilului.
Testul cutanat prin înțepare (Prick test) – pielea este zgâriată iar apoi se aplică o cantitate mică de alergen/aliment
Testul epicutanat (Patch test) – aplicarea unui plasture pe piele care conține alergen/aliment
Testul de sânge – recoltarea sângelui pentru a depista prezența și valoarea anticorpilor IgE speficifi față de proteinele laptelui de vacă (lactalbumina, betalactoglobulina si cazeina).
DE MENTIONAT INSA CA ANALIZELE NU SUNT RELEVANTE PANA LA VARSTA DE 1 AN IAR DECIZIA RAMANE IN TOTALITATE MEDICULUI CURANT.
APLV este deseori descurajatoare, mai ales pentru proaspetele mamici în perioada de acomodare cu bebelușul dar alăptatul este cea mai completă sursă alimentară a copilașului pentru cel putin 6 LUNI iar medicul trebuie să încurajeze continuarea alăptarii și consilierea dietetică unde aceasta este permisăși obligatoriu excluderea tuturor surselor de proteine din laptele de vaca cu evitarea produselor lactate.
In cazul în care se alege formula este necesar a se respecta instructiunile de preparare de pe eticheta si recomandările medicului curant.
Formula eHF este cea de primă intenție în cazul celor diagnosticați cu APLV – proteinele din lapte au fost fracționate în părți mai mici ceea ce înseamnă că ele nu mai pot fi recunoscute de catre sistemul imunitar al bebelușului.
Formula AAF destinata cazurilor severe și conține aminoacizi care sunt elementele structurale ale proteinelor. Aceasta formulă nu conține proteine din lapte de vacă sub nicio formă.
Clubul Bebelușilor: Ce facem dacă bebe are APLV?
Dr. Ramina Tîrsală, medic rezident neonatologie: Cea mai comună, facilă și accesibilă metodă pentru depistarea APLV, presupune excluderea din meniul/alimentația mamei și automat a sugarului, totalitatea produselor lactate și a derivatelor acestuia, pentru o perioadă de 2-6 săptămâni. Ulterior, vom introduce treptat cantități mici de produse lactate și vom urmări îndeaproape reapariția sau nu a simptomelor și/sau a semnelor APLV. Bineînțeles se poate efectua și un panel pediatric pentru alergenii alimentari, cu mențiunea că aceste investigații nu sunt întotdeauna concludente până la vârsta de 1 an, așadar pot apărea rezultate fals-pozitive sau fals-negative.
În cazul în care diagnosticul de APLV este pozitiv, medicul are angajamentul de a încuraja alăptarea, acolo unde este posibil, laptele matern fiind cea mai completă sursă alimentară pentru sugar. În același timp, alimentația mamei va fi urmărită și modificată de medicul curant cu eliminarea produselor lactate sub orice formă a lor și a preparatelor care conțin lapte praf, zer, cazeină, lactoză, lactuloză, proteine din laptele altor mamifere etc. Un aspect inconstant și mai puțin cunoscut este faptul că afecțiunea APLV poate fi însoțită și de alergia la preparatele din soia, în această circumstanță vor fi evitate și acestea.
CITEȘTE ȘI: Diversificarea copilului cu risc de alergii alimentare
Ce produse ar trebui să eviți dacă există simptome de APLV la bebe?
- lapte;
- smântână;
- unt;
- iaurturi;
- înghețată;
- brânzeturi;
- pudre proteice;
- ciocolată cu lapte;
- cazeină.
ATENȚIE! Se pare că bebelușii care manifestă alergie la proteinele din laptele de vacă, dezvoltă o reacție alergică și la laptele de oaie, de capră, de bivoliță, chiar și la cel de soia.
INFO Clubul Bebelușilor:
NU CONFUNDA ALERGIA LA LAPTE CU INTOLERANȚA LA LACTOZĂ!
Alergia la proteinele din laptele de vacă nu trebuie confundată cu intoleranța la lactoză. În cazul intoleranței, nu este vorba de nicio reacție a sistemului imunitar, ci a sistemului digestiv. Acesta este cel care nu poate digera zahărul (lactoza) din lapte. Reacția de intoleranță se manifestă la nivel digestiv, cu diaree cu mucus sau sânge, balonare, crampe, greață. Deși par asemănătoare, diferența între alergie și intoleranță este timpul în care apar. În intoleranță la lactoză, simptomele apar în mai puțin de 30 de minute de la consumul laptelui sau a produselor ce conțin lactoză.
CITEȘTE ȘI: Probioticele – Îngerașii sistemului imunitar
