Orice femeie insarcinata trebuie, desigur, sa se gandeasca atat la sanatatea sa cat si la a copilului. De aceea se recomanda pe langa monitorizarea sarcinii si diverse seturi de analize care sa depisteze daca mama este sau nu purtatoare de anumiti virusi cum ar fi virusul hepatic de tip B (HVB) si virusul hepatic de tip C (HVC).
In Romania statisticile arata ca exista peste un million de oameni infectati cronic cu aceste virusuri de aceea nu este de mirare ca exista si numeroase gravide purtatoare ale unuia dintre aceste virusuri. Sa vedem care sunt implicatiile asupra sarcinii si alaptarii.
Hepatita B si sarcina
In cea mai mare parte a cazurilor sarcina femeilor infectate cu HVB nu este cu nimic diferita de o sarcina obisnuita. Infectia cu acest virus poate fi cronica sau acuta. Infectia acuta nu prezinta de obicei simptome sau cand acestea exista ele sunt asemenea celor de sarcina: oboseala, diaree, dureri musculare astfel incat multe femei insarcinate care nu merg la controale si analize nici nu stiu ca sunt infectate. Daca ficatul este insa grav afectat apare icterul, urina devine inchisa la culoare, maronie, scaunele capata nuante de gri. Acestea sunt semnale ca femeia trebuie sa se prezinte de urgenta la doctor.
Infectia cronica tinuta sub control de medicamente nu pune in pericol fatul, prezenta virusului HCB in perioada sarcinii nu provoaca malformatii fatului. Studiile arata doar ca incidenta nasterilor premature este mai mare in randurile mamelor purtatoare de HVB precum si faptul ca bebelusii au o greutate mai mica la nastere. Cercetarile nu arata diferente semnificative in ceea ce priveste riscurile infectarii copilului prin nastere naturala sau prin cezariana. Mamelor infectate cu HVB nu li se recomanda insa nici amniocenteza nici epiziotomia deoarece prin aceste procedura fatul ia contact cu sangele, care reprezinta principala poarta de infectie. Este important ca bebelusul sa primeasca vaccinul anti-HVB dupa nastere.
Hepatita B si alaptarea
In linii mari, hepatita B la mama nu reprezinta contraindicatie de a alapta. Daca in timpul sarcinii mama primeste tratament minimum 3 luni inainte de nastere alaptarea este sigura. De asemenea daca la nastere copilul primeste imunoglobulina pentru hepatita B si prima doza de vaccin in primele 12-48 de ore, alaptarea se poate face in siguranta. Copilul va primi urmatoarea doza din vaccinul contra hepatitei B la1-2 luni iar cea de-a treia doza ii va fi administrata la 6 luni, ulterior verificandu-se prezenta anticorpilor specifici.
In orice caz, riscul transmiterii prin alaptare este quasi-inexistent, studiile arata ca nu s-au raportat cazuri de transmitere a HBV prin alaptare. Acest risc este mai mare la nastere, prin contact cu sangele mamei. Ca masura de precautie, mamele infectate trebuie sa previna ragadele si daca acestea survin sa intrerupa alaptarea pana la vindecarea ranilor.
Hepatita C si sarcina
Nici hepatita C nu reprezinta o problema majora in sarcina cata vreme sunt indeplinite anumite conditii. Tratamentul ar trebui incheiat inainte de aparitia sarcinii deoarece nu este sigur pentru fat, ar putea pune sarcina in pericol. Ca si in cazul hepatitei B, mamele purtatoare de HVC risca nastere prematura si copii cu greutate mai mica la nastere, dar au si risc mai mare de a dezvolta diabet gestational, de aceea se impun controale si monitorizari atente. Riscuri teratogene, de aparitie a malformatiilor, apar in caz ca tratamentul este continuat pe perioada sarcinii.
Datele arata ca riscul contactarii virusului de catre copiii mamelor infectate este de 1 la 20, insa 3 din 4 copii se vor vindeca de la sine. Neexistand vaccin precum cel impotriva hepatitei C, copiii vor fi testati in primul an de viata iar daca sunt infectati vor primi tratament in caz de necesitate.
Hepatita C si alaptarea
Ca si in cazul hepatitei B, nu s-a certificat vreun caz de contaminare prin alaptare, deci alaptarea nu este contraindicata, nu este considerat factor de risc. Totusi, HCV se transmite prin sange astfel incat este foarte important ca mamele sa previna ragadele prin urmarirea unei atasari corecte la san. In cazul aparitiei ragadelor este de preferat sa se intrerupa alaptarea iar laptele muls sa fie aruncat; alaptarea poate fi reluata la vindecarea ranilor.
In concluzie, cu un minimum de precautii, cu monitorizare atenta si controale periodice, mamele purtatoare de HVB si HVC se pot bucura si ele de sarcini normale si alaptare.
