Fie că e vorba despre aspecte vitale, cum ar fi regulile de siguranță la somn pentru bebeluși în vederea prevenirii sindromului morții subite a sugarului, sau despre dorința firească – și puțin disperată – a părinților de a dormi, măcar din când în când (părinții știu exact despre ce e vorba, atunci când crești un nou născut), somnul bebelușului a fost și va rămâne subiectul unor dezbateri aprinse. În acest articol poți descoperi care sunt câteva dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac proaspeții părinți atunci când vine vorba despre somnul celor mici.
Greșeala nr. 1: Cred că somnul liniștit de nou născut reprezintă normalitatea
Când am venit cu Maria din maternitate, ne lăudam tuturor ce copil cuminte avem. Mânca la 2 – 3 ore, zâmbea puțin și adormea la loc. Rar, mai scâncea prin somn și se liniștea imediat ce ne auzea vocile. Se uitau prietenii cu copii mai mari ciudat la noi, zâmbeau, ziceau ”Ce bine!” și ne lăsau în pace….Pe la 3 săptămâni, s-a schimbat treaba! Ziceai că e alt copil. Făceam cu rândul noaptea și eram epuizați, Maria dormea câte 20 minute și o legănam câte 2 ore între reprizele de somn… Ne simțeam groaznic, ca și cum am fi stricat copilul, ne tot întrebam ce am greșit, ce puteam face mai bine, ce o doare…. Știam despre colici, dar cumva eram setați că dacă s-a născut așa de cuminte, o să rămână liniștită. Mare greșeală!
Oricât de neplăcut ar suna, perioada de liniște din primele săptămâni de viață ale bebelușului nu durează la nesfârșit și nu reprezintă un indiciu pentru ce fel de somn va avea copilul când mai crește. Puseele de creștere, colicile, regresia somnului, achizițiile motorii sunt doar câteva dintre motivele unui somn agitat în primul an de viață.
Ingeniozitatea părinților găsește adesea soluții pentru a liniști un bebe supărat și obosit, dar ce să vezi? Dacă legănatul a funcționat de minune în ultimele două săptămâni, e posibil ca mâine să descooperi, deodată, că nu face decât să acutizeze crizele de plâns. Dacă sistemul ergonomic de purtare părea să rezolve orice problemă, peste câteva zile nu va face decât să stârnească cele mai disperate lacrimi din lume. Înarmează-te cu răbdare și nu uita: doar o perioadă, care va trece relativ repede. Citește și despre: 15 Sfaturi de aur care te ajută la recuperarea după naștere și să previi epuizarea post-natală
Greșeala nr. 2: Adorm pe canapea, cu bebelușul în brațe
Cred că unele dintre cele mai frumoase amintiri pe care le avem sunt cele în care unul dintre noi adormea epuizat, pe canapea, cu bebelușul dormind la rândul lui ghemuit, pe burtică, pe pieptul nostru. Abia mai târziu am aflat că nu prea a fost ok ceea ce făceam…
Este normal, firesc, de așteptat și de înțeles să ațipești, epuizat, pe canapea, cu bebelușul, în sfârșit adormit, stând pe pieptul tău. După atâtea nopți nedormite, e greu să reziști în aceste momente de liniște și pace. Conform Academiei Americane de Pediatrie, acest tip de somn, pe canapea sau pe fotoliu, este periculos pentru cel mic. De fapt, este mult mai periculos decât co-sleeping-ul în același pat, din cauza riscului ca bebelușul să cadă. Prin urmare, dacă optezi pentru co-sleeping, alege varianta cea mai sigură, în pat, fără perne și pilote care ar putea să genereze accidente. Citește și despre: Normalitatea primelor luni din viața bebelușului
Greșeala nr. 3: Lasă copilul să doarmă în scaunul de mașină (scoică)
Am avut o perioadă lungă în care, noapte de noapte, ieșeam și ne plimbam cu mașina. Nu eram în stare să îl liniștim pe Victor nicicum în casă, în brațe, în cărucior, în sistem de purtare, în balansoar, nimic, plângea întruna ore în șir, adormea epuizat câteva minute și o lua de la capăt. În schimb, zgomotul motorului și legănatul mașinii păreau să îl liniștească.
Îmi amintesc, într-o noapte, a dormit câteva ore bune, și noi am dormit în mașină, într-o benzinărie de pe la ieșirea din oraș… Eram în stare să facem orice pentru puțin somn!
Scaunul de mașină este singurul mod de a transporta un copil, indiferent de vârstă, într-un autoturism. În cazul bebelușilor, statul prelungit și nesupravegheat în scaunul de mașină, în special dormitul, generează riscul unui accident denumit asfizie pozițională. Pur și simplu există riscul ca, atunci când bebe doarme cu bărbia în piept, traheea să îi fie comprimată de țesuturile din jur, iar el să se sufoce în somn, sistemul său nervos imatur fiind incapabil să îl trezească. CITEȘTE ȘI: Bebelușul meu doarme cel mult 2 ore legate noaptea. Nu am fost niciodată atât de disperată, aveam halucinații de la oboseală
Greșeala nr. 4: Cumpără seturile acelea superbe pentru pătuț, văzute pe Instagram
Protecții laterale, baldachine, pernuțe, pilote, toate sunt superbe pentru poze de prezentare sau pentru ședințe foto. Din păcate, sunt și extrem de periculoase pentru bebeluși și nu ar trebui folosite. De fapt, Academia Americană de Pediatrie le-a interzis complet, din cauza riscului de asfixie pe care îl presupune folosirea lor. Citește și despre: Antrenamentul pentru somn afectează negativ creierul bebelușului. Plânsul este semnalul unei nevoi reale iar ignorarea lui lasă urme
Greșeala nr. 5: Persistă într-un sistem de somn care nu funcționează pentru ei
Am citit și am răscitit despre somnul bebelușului, despre co-sleeping, despre ce facem cu fratele mai mare, despre cum organizăm dormitorul, despre conceptul continuu și… Doamne, aș fi fost în stare să dorm în picioare, numai să știu că bebe e liniștit, fericit, calm, se simte în siguranță…
Surpriză: pentru noi, nu a funcționat deloc să dormim în același dormitor. Crede-mă pe cuvânt, copilul acesta nu a fost niciodată lăsat să plângă singur în camera lui, dar nici nu a dormit liniștit noaptea până nu l-am mutat în camera lui! Nu știu cum și de ce, m-am simțit groaznic când am decis să îl ascult pe soțul meu și să încercăm și varianta asta, mi se părea că parcă renunț la bebe și la toate principiile mele. Pândeam lângă ușa deschisă, să îl aud scâncind, și el dormea cum nu mai dormise din burtă, cred!
Există o mulțime de studii care promovează diverse alternative legate de somnul bebelușului, diverse metode de a-l ajuta să învețe să se liniștească, iar părinții sunt asaltați de un noian de informații și de o presiune nemaiîntâlnită de a face totul perfect.
Realitatea este că fiecare bebeluș e diferit, fiecare familie e diferită, iar singura constantă este că micuțul are nevoie să se simtă auzit și în siguranță, întotdeauna. Prin urmare, dacă această condiție este îndeplinită într-un mod sigur pentru el, chiar nu are nici o importanță dacă practicați co-sleeping-ul sau… nu.
Somnul bebelușului este întotdeauna o provocare. Dar etapa bebelușiei nu durează prea mult, așa că bucură-te de ea pe deplin! Tu ce ai face diferit, legat de cum dormea bebe, dacă ar fi să o iei mâine de la capăt?
Citește și despre: Mi-am învățat bebelușul să doarmă noaptea și am devenit o mamă mai bună
