- Lista vaccinurilor din schema națională
- Lista vaccinurilor opționale
- 14 boli prevenite prin vaccinare
Care sunt vaccinurile gratuite și care sunt cele opționale în România
Bebelușii sunt vaccinați încă din primele zile de viață în maternitate. Primul vaccin se face în primele 24 de ore după naștere. Până la 14 ani se recomandă vaccinarea copiilor cu vaccinurile prevăzute în schema națională de vaccinare, o listă realizată de Ministerul Sănătății care cuprinde vaccinurile oferite gratuit tuturor copiilor din România. Iată care sunt aceste vaccinuri din schema națională de vaccinare, la ce vârstă se fac și, mai ales, ce boli previn acestea.
Schema națională de vaccinare reprezintă vaccinurile pe care le primesc copiii de la naștere și până la vârsta de 14 ani. Aceste vaccinuri sunt gratuite. Schema de vaccinare este realizată de Ministerul Sănătății, iar vaccinurile sunt doar recomandate, nu sunt obligatorii, pentru că în România nu există o lege care să oblige persoanele să se vaccineze, ci doar niște sancțiuni pe care le primesc cei care refuză să se lase informați despre vaccinare.
Care este rolul vaccinurilor în sănătatea oamenilor
Pentru a împiedica apariția și răspândirea unor boli mortale, cum ar fi difteria, tetanosul, hepatita virală A și tuberculoza, dar nu doar acestea, medicii recomandă în unanimitate vaccinarea copiilor încă din prima lună de viață.
Ce sunt vaccinurile? Sunt produse care conțin derivate ale unor microorganisme care ajută corpul să capete imunitate împotriva unor boli foarte grave, prin producerea de anticorpi.
Ce conțin vaccinurile? Un agent de conservare, de regulă timerosal, aluminiu și formaldehidă (substanță care inactivează bacteriile din vaccinuri).
Care sunt efectele adverse vaccinării? Cele mai des întâlnite reacții adverse sunt durere la locul injectării, febră, vărsături, iritabilitate.
CITEȘTE ȘI: Ce copii NU au voie să facă VACCIN | Contraindicații și precauții la vaccinare
LISTA VACCINURILOR CUPRINSE ÎN SCHEMA NAȚIONALĂ DE VACCINARE
Vaccinuri care se fac în maternitate:
Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viaț
Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de viață
Vaccinuri care se fac la medicul de familie, în primul an de viață:
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni
Vaccinul pneumococic – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni
Vaccinul pneumococic – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni
Vaccinul pneumococic – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni
Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 12 luni
Vaccinuri care se fac la medicul de familie, după primul an de viață:
Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză – se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani
Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI – se administrează copiilor la vârsta de 6 ani
Vaccinul poliomielitic (inactivat) VPI – se administrează copiilor la vârsta de 8 ani
Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți – se administrează la 14 ani
CITEȘTE ȘI: 15 semnale de alarmă ale nou-născutului care te trimit de urgență la medic!!
Precizări ale Ministerului Sănătății:
- Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus în calendarul național de vaccinare în funcție de fondurile disponibile.
- Copiii cu vârsta de 6 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinați cu VPI, iar cei care nu au în antecedentele vaccinale o doză de DPTa vor fi vaccinați cu DTPa-VPI.
- Copiii cu vârsta de 8 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinați cu VPI (copiii care nu au fost școlarizați în clasa pregătitoare).
S-a reluat vaccinarea anti-HPV
Noutatea schemei naționale de vaccinare constă în relansarea campaniei de vaccinare gratuită împotriva HPV, după vârsta de 10 ani de pauză. Campania de vaccinare gratuită se adresează fetelor cu vârste între 11 și 14 ani. Vaccinul anti-HPV protejează împotriva cancerului de col uterin (2.000 de decese anual, 4.000 de noi cazuri în fiecare an), anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian sau anal. Cancerul de col uterin este pe locul 2, după cancerul mamar, în ceea ce privește tipurile de cancer ce afectează femeile din România, conform Institutului Național de Sănătate Publică. Vaccinul anti-HPV se administrează intramuscular, în două sau trei doze. În afara fetelor între 11 și 14 ani, cărora li se adresează campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătății, vaccinul anti-HPV se poate administra între 9 și 26 de ani. Se poate face și mai târziu, la recomandarea medicului.
LISTA VACCINURILOR OPȚIONALE
Vaccinul Rotaviral și Rotarix – sunt vaccinuri cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
CITEȘTE ȘI: Când se face vaccinul pentru rotavirus la bebeluși
Vaccinul Varicelic – este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele de „bubatul mare” sau „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.
Vaccinul Meningococic – previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.
Vaccinul Hepatitic A – se administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 – 12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).
Vaccinul anti-HPV – recomandat și pentru tinerele cu vârsta mai mare de 14 ani, care nu intră în campania gratuită de vaccinare organizată de Ministerul Sănătății. Vaccinul protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian sau anal.
De amintit, ca anual sunt organizate campanii gratuite de vaccinare împotriva virusurilor gripale care apar în fiecare sezon. Vaccinurile gripale tradiționale (trivalente) sunt făcute pentru a oferi protecție împotriva a trei tulpini ale virusului gripal: în general, cele două tipuri de virusuri A (virus gripal A (H1N1) și virusul gripal A (H3N2)) și virusul gripal B. De asemenea, există vaccinuri făcute pentru a proteja împotriva a patru virusuri gripale – se numesc vaccinuri tetravalente – acestea oferă protecție împotriva acelorași virusuri ca vaccinul trivalent la care se adaugă un virus suplimentar B.
14 boli prevenite prin vaccinare
Dacă nu se respectă calendarul vaccinurilor obligatorii și opționale, există riscul să apară boli precum:
Varicelă sau vărsat de vânt– este o boală contagioasă a copilăriei, cauzată de virusul varicelo-zosterian, care se manifestă prin inapetență, stare generală proastă, dureri în gât, bubițe roșii mărunte, care se transformă ulterior în vezicule cu lichid și se acoperă de coji. În general, nu este o afecțiune gravă, dar cauzează complicații la femeile gravide, nou-născuți și persoanelor cu sistemul imunitar slăbit.
Difteria– este o boală produsă de bacteria Corynebacterium diphtheriae care afectează sistemul respirator și care se răspândește prin contactul direct cu lichidul din tuse sau strănut. Toxina difterică poate produce miocardită, nevrită și necroză focală în diferite organe (rinichi, ficat, glande suprarenale).
Hepatita A– este o infecție a ficatului, care se răspândește prin contactul direct cu o persoană infectată sau prin apa și alimente contaminate. Specialiștii recomandă administrarea a două doze de vaccin contra hepatitei A, pentru o protecție de durată. Prima doză de vaccin trebuie administrată între vârsta de 12 luni și 23 de luni, iar a doua între 6 -18 luni de la prima doză. În Romania, vaccinul împotriva hepatitei A nu este inclus în schema națională de vaccinare, ci trebuie achiziționat de către părinți.
Hepatita B– este o infecție a ficatului, care se răspândește prin expunerea la sânge prin instrumente medicale sau pe cale sexuală. Spre deosebire de virusul hepatic A, virusul B poate cauza atât o formă acută de hepatită, cât și una cronică. Hepatita B este cea mai frecventă afecțiune cronică din lume. Vaccinarea împotriva hepatitei B este cea mai eficientă metodă împotriva infectării cu acest virus hepatic. Vaccinul este disponibil din 1982 și preîntâmpina infectarea cu virusul hepatic B și a celorlalte infecții asociate cu acesta. Studiile recente indică faptul că memoria imunologică rămâne intactă pentru o perioadă de cel puțin 25 de ani și conferă protecția împotriva îmbolnăvirii de hepatită B chiar dacă numărul anticorpilor scade sub limita detectabilă.
Infecția cu Haemophilus influenzae de tip b (Hib)– Haemophilus influenza tip b este cauza principală a meningitei bacteriene la copiii sub 5 ani. Boala afecta, la începutul anilor 2000, peste 8 milioane de oameni anual, cazuri din care peste 300.000 se soldau cu decese în rândul copiilor, conform OMS. Vaccinul împotriva Haemophilus influenzae tip B se administrează intramuscular conform schemei naționale de Imunizare, la două, patru, șase luni și la un an. Dozele multiple se explică prin faptul că organismul copilului nu este capabil să dezvolte anticorpii care să lupte cu această infecție dintr-o singură încercare. Odată însă administrat numărul complet de doze, imunitatea împotriva HiB este foarte ridicată, peste 90%.
Gripa– din octombrie până în martie medicii recomandă vaccinarea antigripală. Serul se administrează intramuscular și are în compoziție virus inactiv. Imunizarea obținută prin vaccinare este de 6 luni.
Pneumonia– o infecție a plămânilor, care se răspândește prin tuse și strănut. Dacă forma pneumoniei este una ușoara, poate fi tratată acasă, prin odihnă, antibiotice și consum de lichide. Cazurile severe necesită spitalizare. Trebuie urmat tot tratamentul pe toată perioada recomandată, chiar dacă simptomele se ameliorează, deoarece bacteriile pot rămâne în organism și pot deveni rezistente la antibiotice. Complicațiile pneumoniei (pleurezie, abces pulmonar, septicemie) apar cel mai frecvent la copiii mici, la vârstnici și la oamenii care suferă de diabet zaharat.
Rubeola, pojarul german, pojărel ori pojarul de trei zile – este cauzată de virusul rubeolia și este o boală a copilăriei. Virusul are un potențial teratogen ridicat: la femeile însărcinate infectate la începutul sarcinii, poate determina moarte fetală urmată de avort spontan sau apariția de malformații congenitale la făt, grupate în sindromul de rubeolă congenitală.
Rujeola sau pojarul– este una dintre cele mai contagioase boli virale, cauzată de virusul rujeolic. O persoană poate contracta boala foarte ușor, prin tuse sau strănut.
Tetanosul– este o infecție provocată de bacilul Clostridium tetani. Când o rană este infectată cu pământ care conține spori de tetanos, există riscul să fie afectat sistemul nervos central (creierul și măduva spinării). Este foarte important să previi boala prin vaccinare și revaccinare periodică.
Pertussisul sau tusea convulsivă– este o infecție care poate pune viața în pericol, iar, la vârste mici crește riscul de pneumonie și de alte complicații grave.
Oreion– boala se transmite fie direct, prin contactul unui copil sănătos cu unul bolnav, fie indirect, prin atingerea unor obiecte (veselă, jucării etc.) recent contaminate cu picături de salivă și secreții nazale.
Cancer de col uterin– vaccinul HPV protejează împotriva papilomavirusului uman, o cauză majoră a cancerului de col uterin la femei și cancer anal și negi genitali la femei și bărbați.
Poliomielita – denumită și paralizie infantilă, este o boală infecțioasă virală acută, care se răspândește de la om la om, de obicei pe cale fecal-orală. Virusul pătrunde în sistemul nervos central, infectând și distrugând preferențial neuronii motori, având ca efect slăbiciune musculară și paralizie flască.
CITEȘTE ȘI: Primul An al bebelușului pe săptămâni – Primele 52 de săptămâni de viață
Proiectul Legea vaccinării prevede:
- vaccinarea copiilor cu vaccinurile din Calendarul național de vaccinare, aprobat prin Ordin al ministrului Sănătății precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație, numai cu consimțământul părinților;
- părinții care refuză vaccinarea copiilor lor trebuie să meargă la ședințe de consiliere pe tema vaccinării. Dacă refuză, părinții riscă amenzi cu sume cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei, conform proiectului de lege;
- pe de altă parte, refuzul vaccinării copiilor după participarea la ședințele de consiliere nu se amendează, deși, în urmă cu 3 ani, proiectul de lege prevedea amendarea părinților care refuză să își vaccineze copiii – o discuție nesfârșită;
- accesul copiilor nevaccinați în comunitate (școli și grădinițe) va fi interzis numai în caz de epidemie în comunitatea respectivă. În felul acesta, se respectă „dreptul constituțional la educație și eliminarea oricărui risc de discriminare a vreunui copil pe motive legate de vaccinarea sa“.
