Odată cu scăderea temperaturilor, bronșiolita revine în prim-plan și afectează tot mai mulți copii sub 2 ani. Este una dintre cele mai frecvente infecții respiratorii ale sezonului rece și, paradoxal, una dintre cele mai des tratate greșit. De la intervenții inutile la tratamente agresive, multe decizii luate „din grijă” pot complica evoluția unei boli care, gestionată corect, se vindecă de cele mai multe ori fără complicații.
Bronșiolita este o boală inflamatorie a căilor respiratorii de calibru mic, fiind determinată de obstrucția acestora printr-un proces inflamatori. Vinovat este, în general, virusul sincitial respirator, cauza principală a infecțiilor virale de sezon. Sursa infecției este întotdeauna un adult sau un copil mai mare care tolerează mai bine boala, care fac o formă minoră și nu par să se înscrie în tabloul clinic caracteristic bronșiolitei.
„Pe înțelesul tuturor: când există agresiunea virală, apare la nivelul bronșiolelor (bronhii de calibru mai mic, situate mai profund în plămân) un edem (umflătură) al mucoasei acestora, se acumulează mucus și resturi de celule distruse ceea ce duce imediat la micșorarea calibrului/diametrului acestora. Întotdeauna rezistența întâmpinată de fluxul de aer pentru a pătrunde în bronșiolele micșorate ale unui sugar va fi mai mare decât la un adult, dat fiind și calibrul mic datorat vârstei. Rezistenta este mare (deci aerul înaintează cu greu), și în inspir, dar și în expir, dar pentru ca lumenul broșiolei este mai mic în expir, aerul rămâne cumva în interiorul bronșiolelor, capturat, sechestrat“, explică doamna doctor Irina Costache, pe blocul său, Mămica Pediatru.
Simptome bronsiolita
Debutul bolii poate părea o răceală banală. Mai întâi, ca în orice rinofaringită, apar mucii. Mulți. Curge nasul foarte tare. Febra nu este obligatorie și, de aceea, poate lipsi sau, dacă apare, este moderată, până în 39 °C. După o perioadă, își face apariția tusea, frecventă, spastică, în accese. Din cauza respirației incorecte, sugarul devine agitat, nu se poate hrăni.
Bronșiolita are, ca simptom caracteristic, un anume tip de respirație. Pacientul va respira greu, având o frecvență crescută (mai mare de 45-50 de respirații pe minut, în formele grave fiind chiar mai rapidă). Însă, dincolo de asta, când respiră, copilul suferind de bronșiolită produce un sunet caracteristic, ca un șuierat. Wheezing se numește și, uneori, poate fi auzit fără stetoscop. Ascultă cu atenție:
„Nu vă lăsați păcăliți de tusea productivă! ne spune Mămica Pediatru. De multe ori părinții se lasă păcăliți de caracterul semiproductiv al tusei – cu secreții. Îmi spun chiar că tușește mai bine. Dacă tusea este foarte frecventa și cumva mai lungă decât de obicei este bine să fie consultat medicul cât mai repede.“
Ce trebuie făcut și, mai ales, ce NU trebuie făcut în tratamentul bronșiolitei
Dacă e vorba despre un sugar, trebuie mers de urgență la medic. Contrar tuturor protocoalelor medicale, în România, administrarea antibioticului în această boală virală încă este în dezbateri.
„… Cu siguranță cei mai mulți pacienți spitalizați cu acest diagnostic vor primi un tratament ce reflectă prejudecățile noastre românești individuale și nu recomandările ghidurilor și protocoalelor (nici măcar protocoalele românești nu sunt respectate în România în aceste cazuri de spitalizare pentru bronșiolită, decât în puține locuri)“, scrie dr. Mihai Craiu, Spitalul Virtual pentru Copii (SVC).
CITEȘTE ȘI: Cum prevenim gripa sezonieră la copii. Rutina obiceiurilor sănătoase
FIIND DE CAUZĂ VIRALĂ, NU SE TRATEAZĂ CU ANTIBIOTIC! – dr. Mihai Craiu, SVC
Nu se administrează antibiotice de rutină (deși protocolul românesc face o listă cu potențialele excepții de la regulă. NU ANTIBIOTICE!)
„Sugarii cu bronșiolită acută, care prezintă și insuficiență respiratorie – respiră foarte greu, trebuie spitalizați. Sugarii trebuie plasați în atmosferă rece (18-20 grade), de aceea încăperea trebuie aerisită frecvent și nu așa cum este tendința în țara noastră să fie cât mai cald în camera acestuia. Copilul se simte mai bine daca este plasat în poziție ușor ridicată și capul în hiperextensie – se poate pune un rulou sub umeri, dar nu sub capul acestuia. Oxigenoterapie pentru un sugar care se internează este primul gest terapeutic al oricărui medic de la Camera de garda“, scrie Mămica Pediatru.
NEBULIZAREA SE EFECTUEAZĂ LA SPITAL, NU ACASĂ! – dr. Mihai Craiu, SVC
Nu se da adrenalină inhalatorie în formele ușoare și, categoric, NU LA DOMICILIU! Nu se administrează corticosteroizi pe cale nebulizată (categoric nu dexametazonă. Anomalia, tipic românească, nici nu este menționată pe undeva, prin vreun colț de pagină. Este doar o invenție locală!). Citiți aici despre efectele adverse ale adrenalinei și ale dexametazonei nebulizate la copii.
Despre abuzul de Flixotide a scris doctorul Craiu tot pe pagina de facebook a SVC: „Flixotide. În prospectul Agenției Naționale a Medicamentului din România scrie foarte clar că Flixotide Nebules este un medicament de prevenție. Nu este destinat tratamentului semnelor și simptomelor din bolile acute, nici măcar la pacienții care au astm dovedit cu investigații.
Scrie in prospectul de la ANMDM ca:
1. Flixotide Nebules NU este indicat pentru tratamentul crizelor de astm bronșic.
2. Flixotide Nedules ameliorează simptomele respiratorii şi ajută la prevenirea crizelor de astm bronşic.
În același timp, nu trebuie să neglijam recomandările protocoalelor Societății Naționale de Pediatrie, care spun, la fel de clar, ca NU se administrează corticosteroizi inhalatori nici în bronșiolită acută și nici in laringita acută.
Noi, românii, suntem foarte creativi. Dar aceasta invenție cu utilizarea Flixotide Nebules la tratamentul unei boli acute este greșită. Si explica de ce noi romanii consumam la fel de mult Flixotide Nebules cât TOATE țările UE la un loc!
Mesaj de luat acasa: Flixotide este util la copiii cu wheezing recurent sau astm bronșic sau alte stări cu hiperactivitate bronșică, care au ca substrat inflamația. Nu în alte boli.“
Hidratarea este la fel de importantă în tratarea bronșiolitei. „Dar și hiperhidratarea este dăunătoare“, atrage atenția Mămica Pediatru. Un sugar care, în ciuda unei respirații dificile, se va alimenta cu o cantitate mare de lichide – lapte, apă – va respira si mai greu, burtica plina „ajutând“ la împingerea plămânului care, și așa, funcționa ineficient.
BALANȚA HIDRICĂ AJUTĂ LA VINDECAREA RAPIDĂ – sfat Mămica Pediatru
O balanță hidrică trebuie stabilită pentru a obține o vindecare rapidă. Copilul spitalizat va primi în jur de 100 ml/kgc/zi de lichide, față de un maxim la sugar, care poate fi chiar și de 200, iar cel de la domiciliu va primi cantități mai mici de lichide, spațiate la intervale mai mici.
În general, bronșiolita diagnosticată și tratată se vindecă între 3-4 zile până la 10-14 zile. Dar trebuie să învățam să avem răbdare, să așteptăm ca și organismul copiilor să-și facă treaba pe care o știe el. Ne place să ne îmbuibăm cu medicamente? E mai simplu să înghițim hapuri în loc să mâncăm sănătos, să facem mișcare și să iubim?
CITEȘTE ȘI:
Gripa sezonieră
Gastroenterita acuta la copii – o afectiunea gastrica frecventa in anotimpul cald
Giardia la copii – preventie, simptome si tratament
Zgârieturi, julituri, tăieturi? Primul ajutor și prevenirea semnelor inestetice
Copilul tușește și face febră des. Când aceste simptome tot se repetă, unde greșim?
Inflamaţii oro-faringiene | Cum scapam de streptococul de grup A
Cum se manifestă la copii infecția cu Helicobacter Pylori
