- Tratamentul cu aerosoli „bun la toate“. Oare?
- Aerosoli cu dexametazona la copii
- Adrenalina administrată prin nebulizator provoacă tahicardie
- Cum se folosește corect nebulizatorul
Nebulizatorul a intrat în casele noastre în ultima vreme la fel ca storcătoarele de fructe (vom vorbi și despre abuzul pe care îl facem cu acestea într-un articol viitor), ocupând un loc de frunte în tratamentele inhalatorii (aerosoli) pe care le facem copiilor noștri. Dacă medicamentele pe care le folosim în nebulizatoare sunt recomandate de către un medic, în urma unui control medical, este corect (ar fi și aici, totuși, ceva ce trebuie să știm), însă dacă punem după capul nostru ce credem de cuviință, riscul este foarte mare. Uneori mortal!
Dacă subiectul nu ar fi atât de serios, mi-aș permite parafrazarea celebrei „românul s-a născut poet“ în mai actuala „românul s-a născut medic“. Dar e prea serios, așa că voi încerca să vă povestesc unde se greșește.
Cum se folosește corect nebulizatorul
Ce știe toată lumea: se folosește ușor, medicamentele întrebuințate sunt mai ieftine față de cele clasice, te ajută să scapi mult mai repede de tuse, nas înfundat sau muci (discutabil, citește mai sus!)
Ce NU știe toată lumea:
- că trebuie să se spele pe mâini înainte de a folosi aparatul, pentru că va manevra niște substanțe ce vor fi inhalate;
- că este nevoie de o seringă de unică folosință pentru a folosi exact doza recomandată de medicamente, nici mai mult, nici mai puțin. Aceasta trebuie schimbată la fiecare pregătire a medicației;
- că poziția corpului celui care îl folosește este verticală, nu orizontală;
- că masca trebuie să acopere etanș atât gura, cât și nasul. Asta înseamnă că dacă ținem masca la o oarecare distanță de fața copilului sau îndreptăm jetul de vapori spre copil, în timp ce acesta doarme, tratamentul este ineficient. La fel de ineficient este și dacă continuă să ținem masca pe fața unui copil care plânge – plânsul reprezintă o expirație lungă, urmată de o inhalație scurtă, cât să ia o gură de aer – deci medicamentul nu va ajunge în plămâni dacă acesta plânge în timpul tratamentului.
- durata unei ședințe este între 5 și 10 minute, medicamentul se va nebuliza primul, iar spre final, încă 1 minute se va evapora doar serul fiziologic;
- aparatul trebui curățat DUPĂ fiecare utilizare: se clătește rezervorul în care se pun medicamentele cu ser fiziologic sau apă călduță și se lasă la uscat. Mediul umed favorizează dezvoltarea de fungi sau alți germeni, de asemenea, masca trebuie spălată cu apă și săpun și lăsată la uscat.
- la 2-3 zile, aparatul trebuie dezinfectat, trebuie lăsat să funcționeze doar cu ser fiziologic 2-3 minute, după încheierea tratamentului, aparatul trebuie depozitat în husa sa.
Tratamentul cu aerosoli „bun la toate“. Oare?
Nebulizatorul nu iese din rutina deja celebrelor tratamente după ureche ale românilor. Încurajați de experiențe anterioare, ori sub imperiul unor sfaturi venite de la alți părinți, care l-au folosit cu succes în diferite afecțiuni respiratorii ale copiilor lor, mulți părinți iau decizia de a le administra celor mici anumite medicamente fără să mai ceară sfatul medicului. Sau găsesc rețeta de anul trecut, primită de la medic, și pun din nou aparatul în priză, urmând o schemă de tratament învechită sau, cine știe, total nepotrivită pentru tusea de acum a copilului.
Medicii recomandă folosirea nebulizatorului (aerosolii) în anumite situații, de regulă pentru copiii care se confruntă cu episoade repetate de boală. Aparatul oferă o administrare mai ușoară a anumitor medicamente, pentru că știm cât de greu este să convingi un copil să stea să-i pui picături în nas, spre exemplu, sau să le administrezi anumite medicamente pe gură.
Terapia cu aerosoli artificiali este folosită, cu precădere, în tratarea infecțiilor căilor respiratorii superioare, mai ales la cei mici. Aparatul transformă medicamentele lichide în vapori care, prin inhalare, ajung la locul inflamației.
Terapia cu aerosoli este eficientă în cazul astmului, dar dă rezultate și în afecțiuni mai ușoare. Ajută în caz de tuse, respirație dificilă sau secreții nazale, dar și pentru anumite afecțiuni ORL (sinuzite, amigdalite, laringite, otite, rinofaringite), sau chiar în unele afecțiuni pulmonare (bronșite, bronșiolite, traheite, astm bronșic etc.)
Acum încep problemele. La prima apariție a mucilor la un copil mic sau a unei tuse, gândul ne fuge la nebulizator. Îl avem, se folosește ușor, poate scăpăm… Unii dintre părinți, cei în care mai funcționează simțul răspunderii, înclină spre serul fiziologic. Ce i-ar putea face rău?
Iată ce spune Mămica pediatru, pe blogul său: „Serul fiziologic obișnuit și apa de mare uzuală au concentrație de 0,9%, dar de obicei la această concentrație se numesc izotone și NU DESFUNDĂ! Se folosesc la nevoie pentru toaletarea/curățarea nasului când copilul NU este bolnav. Ca să descongestionăm nasul avem nevoie de ser hiperton (de obicei peste 2,4-2,6%) și, posibil, alte tipuri de picături, pe care ni le va indica medicul.“
Mămica pediatru este, de fapt, Irina Costache, medic specialist pediatru și mama a doi băieței. Tot ea mai spune și că aerosolii au fost inventați pentru bolile cu afectare pulmonară, pentru că medicamentele sub formă de microparticule (cum le oferă nebulizatorul) ajung, în felul acesta acolo unde este nevoie, în laringe, trahee, bronhii, bronhiole. Dacă, în cazul acestor boli, s-ar administra aceste medicamente inhalatorii pe gură, efectele adverse ar fi prea multe.
CITEȘTE ȘI: 8 produse esențiale în lupta cu răceală și gripă la bebeluși și copii
Ce trebuie sa stii despre aerosolii cu dexametazona la copii
„Dexametazona în laringită se da oral, intramuscular sau intravenos. Nicio vorbă despre mult-utilizații aerosoli obținuti prin nebulizare umedă. Iar la astm apare o precizare suplimentară –atenție la durată! Nu este recomandabil să se dea mai mult de 2 zile, deoarece pot apărea efecte adverse metabolice. MESAJ DE LUAT ACASĂ – dexametazona NU se administrează, niciunde în lumea civilizată, prin nebulizare. #STOPdexametazonaAEROSOLI“ spune Doctorul Mihai Craiu, medic primar pediatrie, fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii.
Nu e prima oară când domnia sa ne spune acest lucru, și nici dexametazona nu e singurul medicament despre care spune că nu se administrează cu nebulizatorul, mai ales acasă și mai ales fără consultație medicală. Dexametazona nu se da nici acum, nici după pandemie!
Iată o altă postare a doctorului Craiu: „La standul de cărți din zona expoziției (o constantă atracție pentru mine la toate conferințele😊) am găsit aceasta monografie ce tratează extensiv medicația administrată prin nebulizare/aerosoli. O lucrare monumentală ajunsă la a 3-a ediție. Și am căutat (până la extenuare😀😀) secțiunea despre dexametazona inhalatorie. Supriză MAXIMĂ – nici măcar nu este pomenită la alternative sau discuții!! E doar o aberație, pur românească, care nu este discutată în cărți foarte serioase. Sunt curios care va fi reacția experților la prezentarea mea din 2 octombrie, în care voi evoca percepția părinților români despre nebulizare. Probabil vor fi discuții, deoarece există mulți specialiști ce lucrează în alte țări UE, care au comunități de români și care au fost «izbiți» de dorința noastră de a nebuliza orice, în boli respiratorii.“
Adrenalina administrată prin nebulizator provoacă tahicardie
N-o spun eu, o spune doctorul Mihai Craiu, dar eu pot spune că am trăit efectele secundar pe propriul copil și a ieșit rău. O primisem în urma unui control la Camera de Gardă pentru o tuse care nu se mai termina de vreo săptămână și mai bine. După tratamentul cu adrenalină la domiciliu, copilul meu a avut nevoie de spitalizare de urgență.
„Adrenalina provoacă la absolut toți oamenii tahicardie. La vârsta de 1 an sau mai mult este periculoasă o frecvență de 180/min. Adrenalina ar trebui rezervată doar pacienților spitalizați. MESAJ DE LUAT ACASĂ – adrenalina nu este ser fiziologic. Nu se nebulizează pentru muci în nas, «roșu în gât», răceală, sforăit sau alte simptome la fel de comune. Indicațiile de la Societatea Româna de Pediatrie sunt clare – în cazuri serioase/severe de bronșiolită sau laringită. Teoretic spus, în bronșiolită, noile protocoale din UE, SUA, Australia zic că este inutilă nebulizarea de adrenalină, la ORICE sugar cu bronsiolită. Probabil ne vom alinia și noi, în România, cândva în viitor. Deci multă precauție! Adrenalină nebulizată se poate administra la spital, când e cazul, și teoretic NU acasă, mai ales prescrisă telefonic“, spune doctorul Craiu pe Spitalul Virtual pentru Copii.
De atunci, s-a întâmplat să o mai primim ca recomandare la Camera de Gardă, tot pentru tratamente acasă, dar o refuz.
Nu este singurul medicament contraindicat a fi nebulizat fără observație continuă a pacientului de către un cadru medical. Produsele pe bază de cortizon, spre exemplu, aduc și ele o grămadă de efecte secundare pe termine lung dacă sunt nebulizate. Și amintesc aici de dezechilibrele electrolitice (care se produc dacă pacientul care este tratat cu cortizon mănâncă sărat), scăderea imunității la nivelul mucoaselor, insuficiență cardiacă (dacă tratamentul se întinde pe o perioadă de mai mult de 10 zile) ori insuficiența de cortizon (provocată de întreruperea bruscă a administrării de cortizon nebulizat).
CITEȘTE ȘI: E răcit? Ce trebuie SĂ ȘTII și mai ales ce SĂ NU FACI în caz de răceală la copii?
