Îngerul Morții Copiilor: Reîntoarcerea Difteriei și Pericolul Nevaccinării
Difteria, supranumită „îngerul morții copiilor prin sufocare”, a revenit în atenția publică după ce un băiat de 10 ani din Germania, nevaccinat, a decedat recent din cauza acestei boli. Acest caz tragic subliniază importanța vaccinării și a vigilenței continue împotriva bolilor infecțioase care, deși considerate eradicate în multe regiuni, pot reapărea în condițiile scăderii acoperirii vaccinale.
Reapariția Difteriei în Lume
Cazul din Germania: Pe lângă decesul băiatului de 10 ani, în ultimul an, Germania a înregistrat și alte două decese cauzate de complicațiile difteriei, toate în rândul persoanelor nevaccinate.
Situația din Africa de Sud: În 2024, au fost raportate peste 20 de cazuri de infecție cu Corynebacterium diphtheriae toxigen, dintre care cinci s-au soldat cu decese.
Riscul din Ucraina și România: Înainte de pandemie, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) avertiza județele de la granița cu Ucraina despre reapariția cazurilor de difterie în această zonă. Având în vedere migrația recentă din Ucraina, riscul de reintroducere a bolii în România este real.
Difteria este o boală infecțioasă acută, cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae, care afectează în principal mucoasele căilor respiratorii superioare și, uneori, pielea. Boala poate duce la complicații severe și chiar la deces dacă nu este tratată prompt și adecvat.
Cauze și Mecanism de Transmitere
Agentul patogen: Corynebacterium diphtheriae
Difteria este cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae, un bacil Gram-pozitiv care produce o toxină puternică responsabilă de majoritatea manifestărilor clinice ale bolii. Există și alte specii de Corynebacterium care pot produce toxina difterică, dar C. diphtheriae este cel mai frecvent implicată în infecțiile umane.
Modul de transmitere
Transmiterea difteriei se realizează în principal pe cale aeriană, prin inhalarea picăturilor respiratorii eliminate de persoanele infectate în timpul tusei sau strănutului. De asemenea, boala se poate răspândi prin:
Contact direct: atingerea leziunilor cutanate infectate ale unei persoane bolnave.
Contact indirect: utilizarea obiectelor contaminate, precum ustensile, prosoape sau jucării.
Persoanele infectate pot fi contagioase timp de până la patru săptămâni dacă nu primesc tratament antibiotic adecvat. Purtătorii asimptomatici ai bacteriei pot, de asemenea, să transmită boala.
Factori de risc și categorii vulnerabile
Anumiți factori pot crește riscul de a contracta difteria:
Lipsa vaccinării: persoanele nevaccinate sau cu schema de vaccinare incompletă sunt mai susceptibile la infecție.
Condiții de aglomerație: locuirea în spații supraaglomerate facilitează transmiterea bacteriei.
Igienă precară: lipsa igienei personale și a mediului înconjurător poate contribui la răspândirea bolii.
Călătorii în zone endemice: persoanele care călătoresc în regiuni unde difteria este încă prevalentă prezintă un risc crescut.
Copiii nevaccinați sub 15 ani reprezintă o categorie vulnerabilă, însă boala poate afecta persoane de toate vârstele.
Simptomele Difteriei
Perioada de incubație
Perioada de incubație a difteriei variază între 2 și 10 zile, în funcție de starea imunologică a gazdei și de virulența tulpinii bacteriene.
Simptome inițiale
Debutul bolii este, de obicei, gradual, cu simptome nespecifice, precum:
- Durere în gât
- Febră moderată (peste 38°C)
- Stare generală de rău
- Frisoane
- Oboseală
Simptome severe
Pe măsură ce boala progresează, pot apărea simptome mai grave, cum ar fi:
Formarea pseudomembranelor: depuneri groase, de culoare alb-gri, pe amigdale, faringe sau laringe, care pot sângera la îndepărtare și pot provoca obstrucție respiratorie.
Dificultăți respiratorii: respirație zgomotoasă (stridor), tuse seacă și răgușeală; în cazuri severe, poate surveni asfixia.
Complicații cardiace: miocardită, manifestată prin aritmii sau insuficiență cardiacă.
Complicații neurologice: paralizii ale nervilor cranieni, dificultăți de înghițire și, în cazuri grave, paralizia mușchilor respiratori.
Forme atipice ale bolii
În afară de forma respiratorie, difteria poate afecta și alte părți ale corpului:
Difteria cutanată: leziuni ulcerative cronice pe piele, acoperite de o membrană cenușie.
Difteria nazală: secreții nazale sero-sanguinolente și formarea de pseudomembrane în cavitatea nazală.
Difteria oculară și genitală: afectează conjunctiva ochilor sau mucoasa genitală, fiind mai rare.
Diagnostic și Metode de Confirmare
Examinarea clinică
Medicul poate suspecta difteria pe baza simptomelor clinice, în special prezența pseudomembranelor în gât și a adenopatiei cervicale (umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului).
Teste de laborator
Pentru confirmarea diagnosticului, se efectuează următoarele investigații:
Culturi bacteriene: recoltarea de exsudat faringian sau nazal și cultivarea pe medii specifice pentru izolarea C. diphtheriae.
Testul Elek:
Pericolul Nevaccinării
Vaccinarea sistematică a redus semnificativ incidența difteriei în multe regiuni ale lumii. Cu toate acestea, scăderea acoperirii vaccinale în anumite comunități a permis reapariția bolii. Este esențial ca părinții să verifice carnetele de vaccinare ale copiilor și să se asigure că schema de vaccinare DTP (Difterie-Tetanos-Pertussis) este completă.
Măsuri de Prevenție și Protecție
Vaccinul DTP este administrat conform unui calendar specific, începând de la vârsta de 2 luni, cu rapeluri ulterioare pentru a menține imunitatea. Este important ca atât copiii, cât și adulții să respecte schema de vaccinare recomandată și să efectueze rapelurile necesare. În cazul în care schema de vaccinare nu este completă, este recomandat să se discute cu medicul de familie pentru recuperarea vaccinării.
Reapariția difteriei subliniază importanța menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate pentru a preveni focarele de boală. Părinții și comunitatea trebuie să fie conștienți de riscurile asociate nevaccinării și să ia măsuri proactive pentru a proteja sănătatea publică. Consultarea cu medicul de familie și respectarea schemelor de vaccinare sunt esențiale pentru prevenirea unor astfel de tragedii.
CITEȘTE ȘI:
Ce copii NU au voie să facă VACCIN | Contraindicații și precauții la vaccinare
Mituri demontate de știință: Vaccinurile provoacă autism
Controalele medicale la copilul mic de 0-3 ani
Vitamina D la bebeluși și copii mici | De ce este importantă
