Plânge? Vomită? Are febră? O doză de sirop rezolvă toate aceste simptome, dar dacă e ceva mai mult de atât? Cum se manifestă? Ce semne ar trebui să caut? Când e cazul să merg la Camera de gardă? Sau, și mai grav, când ar trebui să chem Salvarea?
Doctorii de la Camera de gardă se plâng de faptul că cele mai multe dintre cazurile cu care se confruntă ar putea fi ușor tratate la cabinetul medical. Jumătate din cazurile care ajung de urgența la Camera de gardă sunt febra, răceli, sinuzite, infecții ale urechilor și afecțiuni gastrointestinale care nu au nevoie de tratament de urgență. Cel mai adesea, părinții își aduc sugarii la Camera de gardă din lipsa unui medic care să-i trateze sau din prea multă prudență.
Multe dintre aceste vizite la Urgențe ar putea fi evitate, dacă părinții ar suna mai întâi medicul pediatru al copilului sau medicul de familie.
Mi-aduc aminte de o situație prin care am trecut și eu, ca părinte. Era ora 3 dimineața, și fiica mea de 9 luni vomita de câteva ore. Am sunat-o pe sora mea, o mamă cu ștate vechi de plată în meseria de părinte. După ea, era vorba de o bacterie gastrointestinală și m-a sfătuit să n-o las să se deshidrateze, în rest, spunea ea, nu prea am ce-i face. Dar n-am rezistat să o văd plângând și să aștept să-i treacă, așa că am sunat un medic pediatru la sfatul soțului. Nu-l cunoșteam, dar pe medicul nostru pediatru nu-l puteam suna la ora aceea. Primul lucru care ne-a întrebat a fost ce vârstă are bebelușul. Apoi, dacă putem ajunge la medicul lui pediatru. Cum medicul nostru pediatru lucra în schimburi, soluția lui a fost clară: mergeți la Camera de gardă!
Când am ajuns la Camera de gardă, medicii de acolo ne-au dat același sfat pe care îl primisem de la sora mea. Inițial m-am rușinat, apoi m-am liniștit. Consultația prin telefon are limitele sale, iar medicii recunosc cu ușurință că, dacă nu pot pune un diagnostic sigur la telefon, trimiterea pacienților la Camera de gardă poate fi cea mai sigură soluție. Chiar și medicii pot greși din cauza prudenței. Acela a fost momentul în care am decis să caut un alt medic pentru fiica mea, unul care să ne răspundă la telefon în orice moment al zilei sau al nopții.
Sună mai întâi medicul pediatru!
Cel mai bun sfat pe care îl poți primi într-o situație de criză vine de la medicul pediatru, cel care cunoaște istoricul medical al copilului. Cei de la Camera de gardă nu-l cunosc. Apoi, când decizi să duci copilul la Camera de gardă, trebuie să știi că acolo e posibil ca așteptarea să dureze spre 50 de minute până intri.
Dacă decizi să suni medicul pediatru, ar fi folositor să pregătești următoarele informații care i-ar fi extrem de folositoare medicului de la celălalt capăt al firului pentru a pune un diagnostic:
- când a început să facă febră și ce medicamente i-ai administrat copilului;
- când a mâncat ultima oară și ce anume;
- când a udat ultima oară scutecul sau a urinat la baie și timpul scurs de la aceasta până în prezent;
- cât de des vomită sau, în unele cazuri, are scaune diareice;
- orice alte simptome care îi pot descrie starea actuală.
Odată ajunși la Camera de gardă, după ore bune de plâns, fiica mea a început să respire sacadat. Când am intrat în cabinet și a consultat-o, medicul i-a administrat un tratament pentru astm, deși nu avea niciun istoric al prezenței acestei boli. Medicamentul a făcut-o să vomite din nou, ceea ce s-a dovedit un lucru bun, pentru că în felul acesta elimina presupusa bacterie care se cuibărise în stomăcelul ei. Cert este că am părăsit Camera de gardă abia în jurul orei 10.
Ce am înțeles din toată experiența? Că nu există o soluție rapidă sau ușoară pentru a pune pe picioare un copil care suferă. De atunci, fiica mea a mai avut episoade asemănătoare, dar nu am mai ajuns la Camera de gardă. Medicul pediatru pe care l-am găsit a răspuns la telefon când am cerut asistență și ne-a ajutat să trecem peste problemă. Într-o altă seară, mai recent, copila a făcut temperatură – 39, 4 grade Celsius. Mama din mine a intrat iar în panică. Apoi mi-am amintit ce m-a învățat pediatrul: dacă respiră normal, nu e moleșită și poate bea și mânca, tot ce are nevoie este o doză de Nurofen, odihnă și lichide. Am administrat medicamentul, apoi am legănat-o până a adormit, astfel că dimineața alerga prin casă fără pic de febră sau alte simptome.
Deci, când e cazul să merg cu bebe la Urgențe
Când bebelușul se îmbolnăvește, cel mai bun prim sfat este să nu te panichezi. Sună pediatrul și povestește-i simptomele copilului. Dacă nu ai un pediatru sau acesta nu răspunde, iată câteva situații când ar trebui să mergi cu copilul la Camera de gardă:
Bebe plânge: bebelușii plâng foarte mult, de cele mai multe ori fără a exista o cauză medicală. Colicii, spre exemplu, îi fac pe bebeluși să plângă, fără însă ca această situație să constituie o urgență medicală. Cei mai mulți se liniștesc după ce sunt legănați sau ținuți în brațe, piele pe piele. Însă pentru orice schimbare în plânsul copilului – dacă scade în intensitate, devenind tot mai slab, ori crește în intensitate sau își schimbă ritmul – ar trebui să mergi la Camera de gardă.
Bebe vomită: cea mai mare spaimă a părinților când apar episoade de vomitat o reprezintă deshidratarea. De teamă, aceștia îi oferă copilului săruri de hidratare mult prea des, umplând micuțele stomacuri și determinând copilul să verse. Pediatrul spune că e suficient să-i oferim celui mic sărurile de hidratare o dată la 30 de minute sau chiar la o oră. Cu toate acestea, dacă bebelușul e mai mic de 3 luni, vomită des, nu udă scutecul, este letargic și nu poate fi liniștit cel mai bine ar fi să mergi cu el la Camera de gardă. Dacă mai apare și febra mare, peste 39 de grade Celsius, suna la Salvare.
Bebe are febră: mergi de urgență la Camera de gardă dacă bebelușul are 2 luni sau e mai mic și a făcut o temperatură de 38 de grade Celsius. În general, febra la copii necesită îngrijire de urgență doar dacă vine împreună cu schimbări de comportament, spre exemplu cel mic este extrem de letargic, plânge continuu și are ceafa rigidă.
Bebe respiră cu zgomot: nu e vorba de zgomotele pe care le scoate pe nas, asta se rezolvă odată cu aspirația secrețiilor. Însă dacă bebelușul scoate niște zgomote șuierătoare sau respirația lui este sacadată, atunci se impune plecarea de urgență spre Camera de gardă. Dacă sternul este retractat și apare și o culoarea vineție pe piele, cheamă Salvarea!
Bebe a căzut și s-a lovit: dacă s-a lovit la cap și plânge, dar starea lui este vioaie, probabil că nu are nevoie decât de un pachet cu gheață aplicat pe locul unde s-a lovit. Dar dacă vomită, devine letargic și nu-și poate ține echilibrul, ori ochii deschiși, mergi de urgență la Camera de gardă. Cu atât mai mult dacă este vorba despre un sugar. O vânătaie apărută după un accident la un copil cu vârsta mai mică de 2 luni, trebuie întotdeauna să se soldeze cu un control medical.
