Una dintre cele mai prețioase lecții de viață pe care le putem oferi copiilor noștri este legată de impactul pe care îl au propriile gânduri asupra emoțiilor și comportamentului lor. În copilărie și adolescență, când dezvoltarea socială, cognitivă și emoțională este atât de rapidă, gestionarea corectă a gândurilor neproductive este esențială. În acest articol poți afla mai multe informații despre modul în care terapia cognitiv comportamentală îi ajută pe tineri să își regleze propriile emoții, care sunt problemele care pot fi gestionate cu ajutorul terapiei cognitiv comportamentale și care sunt beneficiile acesteia pentru copii și adolescenți.
Eficiența terapiei cognitiv comportamentală la copii
Anxietatea – cea mai frecventă formă de patologie diagnosticată la copii și adolescenți
Diagnosticele în care terapia cognitiv comportamentală este cea mai eficientă
Problemele alimentare
Tulburarea de opoziție
Autovătămarea
Respect de sine scăzut
Enurezis nocturn
14 Beneficii ale terapiei cognitiv comportamentale la copii și adolescenți
Cât de eficientă este terapia cognitiv comportamentală în rândul copiilor?
Terapia cognitiv comportamentală și-a demonstrat, de-a lungul timpului, eficiența în ceea ce privește problemele psihologice ale adulților. În ultimii ani, din ce în ce mai multe dovezi îi demonstrează utilitatea și în rândul copiilor, pentru probleme ca: depresia, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea obsesiv-compulsivă, fobia față de școală, problemele alimentare, tendința de suicid și problemele de comportament (Scott, 2010). Citește pe larg despre: Exemple practice de educație pozitivă a copiilor, una din formele educației cu blândețe
Problemele de anxietate sunt cea mai frecventă formă de patologie diagnosticată la copii și adolescenți
La copii, ele se manifestă printr-o concentrare ieșită din comun asupra propriei stări de sănătate, asupra sănătății celor apropiați, a problemelor de la școală sau a părerii pe care cei din jur o au despre ei. Îngrijorările legate de un posibil rezultat negativ al propriilor acțiuni, cuplate cu o capacitate redusă de a gestiona emoțiile asociate, fac ca în special copiii să fie afectați în mod negativ în numeroase moduri. Terapia cognitiv comportamentală este eficientă în tratarea anxietății generalizate și are potențialul de a-i ajuta pe copiii mici, cu vârste mai mici de 7 ani, în cazurile de anxietate moderată.
Care sunt diagnosticele în care terapia cognitiv comportamentală este cea mai eficientă?
Terapia cognitiv comportamentală este recomandată în cazul dificultăților de adaptare și al comportamentelor ineficiente, scopul acestea fiind să le înlocuiască cu moduri de gândire mai realiste și cu strategii de adaptare mai eficiente (Scott, 2010). Aceste schimbări pot ameliora o serie de simptome asociate copilăriei și adolescenței. Citește și despre: 14 Tehnici de educație blândă pentru copiii, utile în formarea deprinderilor sănătoase de gestionare a emoțiilor
Problemele alimentare
Tulburările alimentare reprezintă o afecțiune importantă, instalată de obicei la vârsta adolescenței. Un procent de până la 60% dintre fetele cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani își exprimă îngrijorarea legată de propria greutate, iar 13% dintre ele ajung să sufere de o tulburare alimentară înainte de a împlini vârsta de 20 ani (Smolak, 2011). În rândul băieților, prevalența tulburărilor alimentare este în creștere, internările pentru această problemă fiind mai frecvente în jurul vârstei de 13 ani (Stice, 2010).
Terapia cognitiv comportamentală are ca scop modificarea tiparelor distorsionate de gândire legate de greutatea corporală și de imaginea personală. Adolescenții care mănâncă compulsiv înregistrează abstinența de la acest tip de comportament după terapia de grup, iar tratamentul adaptat al acestora arată o ameliorare semnificativă în ceea ce privește greutatea corporală și menținerea acesteia în limite normale timp de 5 ani după aceea (Kass, 2013).
Tulburarea de opoziție
Tulburarea de opoziție este un model repetitiv de comportament negativ, ostil, sfidător și agresiv direcționat împotriva persoanelor cu autoritate din viața copilului. Acești copii și tineri manifestă o gamă generoasă de probleme de comportament, care includ agresivitate fizică, sfidare, comportament distructiv, resentimente față de colegi, părinți, profesori (Lochman, 2011). Terapia cognitiv comportamentală îi oferă copilului instrumentele necesare pentru a comunica într-o manieră controlată despre problemele sale. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în rândul copiilor însoțiți de un părinte în care au încredere sau de un alt adult. Citește și despre: Limitele îi învață pe copii cum să fie în siguranță, auto-disciplina și le reglează dezvoltarea emoțională
Autovătămarea
Autovătămarea debutează de obicei în adolescența timpurie și se asociază unui risc semnificativ de suicid (Hawton, 2015). Aceste comportamente pot fi reprezentate de la lovirea propriului cap, mai frecvent înregistrat la copiii de vârste mici, până la intoxicare voluntară sau tăiere. Unele studii (Taylor, 2011) demonstrează o reducere semnificativă a acestor comportamente la adolescenți după 8 – 12 sesiuni de terapie cognitiv comportamentală individuală, progres care s-a menținut pentru o perioadă relativ lungă de timp.
Respect de sine scăzut
Nivelul redus de respect și încredere în propria persoană se asociază cu o serie de probleme de sănătate mintală de tipul depresiei, tulburării obsesiv-compulsive, problemelor alimentare sau abuzului de substanțe (Shafran, 2009). Terapia cognitiv comportamentală pare să fie o modalitate eficientă de tratament în rândul adolescenților de 13 – 18 ani diagnosticați cu depresie și o soluție bună pentru îmbunătățirea respectului pentru propria persoană.
Enurezis nocturn
Enurezisul este o cauză importantă a lipsei de încredere în propria persoană și se asociază cu numeroase probleme emoționale și de comportament. Mai frecvent la copiii de vârstă mică, enurezisul poate afecta până la 3% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 12 – 15 ani. Conform unor studii (Rahav, 1992), copiii și adolescenții tratați cu ajutorul terapiei cognitiv comportamentale au o probabilitate mai mare de a evita această problemă timp de 3 săptămâni consecutive, în comparație cu cei care nu au urmat nici un tratament.
Bullying
Bullyingul este un fenomen larg răspândit în rândul copiilor și al adolescenților. Dezechilibrul de putere, comportamentul agresiv și repetitiv fac ca victimele bullyingului să aibă un risc crescut de apariție a problemelor legate de somn, a comportamentelor de autovătămare, a anxietății și depresiei (Lereya, 2015). Eficiența terapiei cognitiv comportamentale a fost studiată în 2009 (Hunt) și s-a demonstrat că aceasta reduce în mod semnificativ anxietatea și depresiei, iar progresele obținute persistă timp de cel puțin 3 luni.
Abuzul de substanțe
Intervalul de vârstă 12 – 17 ani reprezintă o perioadă de risc major pentru abuzul de substanțe, acestea fiind folosite pentru a gestiona provocările sociale și psihologice specifice perioadei de tranziție de la copilărie la adolescență. Studiile au demonstrat eficiența terapiei cognitiv comportamentale în această situație, iar rezultate optime au fost obținute atunci când aceasta a fost precedată de sesiuni de terapie motivațională.
14 Beneficii ale terapiei cognitiv comportamentale la copii și adolescenți
Există o serie de beneficii pe care terapia cognitiv comportamentală le are în rândul copiilor și al adulților, demonstrate cu ajutorul unor studii științifice complexe. Terapia cognitiv comportamentală îmbunătățește nivelul de autocontrol, percepția asupra propriei persoane, abilitatea de rezolvare a problemelor, abilitățile sociale și participarea la activități care determină o senzație de satisfacție (Clabby, 2006);
La copiii cu vârste între 7 – 15 ani se observă o reducere a anxietății, o îmbunătățire a abilităților de gestionare a situațiilor dificile și o ameliorare în ceea ce privește autocontrolul emoțiilor, consecutiv terapiei (Kendall, 2009);
Terapia cognitiv comportamentală îi ajută pe copii să își înțeleagă și să își gestioneze mai bine emoțiile. Copiii și adolescenții care știu să își gestioneze eficient emoțiile au un risc redus cu 60% de a dezvolta tulburări mintale mai târziu în viață (Universitatea Cambridge, 2011);
Terapia cognitiv comportamentală focusată pe traumă ameliorează semnificativ simptomele șocului posttraumatic și reduce depresia și comportamentele sexuale periculoase la copiii mai mici de 7 ani (Cohen, 2004);
Terapia cognitiv-comportamentală de grup ameliorează expresivitatea și abilitățile sociale, reduce anxietatea socială și izolarea la adulții tineri, cu vârste între 11 și 18 ani diagnosticați cu autis (PenCRU, 2017);
Terapia cognitiv-comportamentală poate fi adaptată pentru a le oferi copiilor incapabili de exprimarea verbală a emoțiilor metode alternative de a face asta.
Programele de terapie cognitiv-comportamentală școlare au înregistrat o ameliorare a rezilienței, o creștere a tiparelor de gândire pozitivă, un simț sporit al controlului și o reducere a strategiilor neproductive de adaptare în rândul copiilor (Frydenberg, 1999);
Terapia cognitiv comportamentală ameliorează accesele de furie moderată sau severă, iritabilitatea și agresivitatea fizică la copii și adolescenți (Sukhodolsky, 2016). În timpul terapiei, copiii învață să își gestioneze frustrările, să îmbunătățească abilitățile de gestionare a problemelor sociale și să adopte comportamente asertive care înlocuiesc agresivitatea;
Terapia cognitiv comportamentală are un grad relativ mare de flexibilitate, intervențiile putând fi adaptate etapei de dezvoltare în care se află pacientul;
Terapia cognitiv-comportamentală poate fi folosită pentru tratarea unei game generoase de probleme și are avantajul de a permite utilizarea unor instrumente adaptate vârstei pentru a crea scenarii care reprezintă moduri sănătoase de gestionare a emoțiilor negative;
În rândul copiilor care suferă de migrene, terapia cognitiv comportamentală aplicată în paralel cu medicația contribuie la o reducere semnificativă a durerilor de cap, în comparație cu pacienții tratați doar farmaceutic (Powers, 2013);
Terapia cognitiv comportamentală sporește calitatea somnului la toți pacienții copii și adolescenți;
Terapia cognitiv comportamentală pentru anxietate legată de prezența la școală este utilă nu numai pe perioada sesiunilor, ci și pe o perioadă de minim 5 ani după acestea (King, 2001);
Terapia cognitiv comportamentală a pacienților pediatrici cu tulburare obsesiv compulsivă este cel puțin la fel de eficientă ca medicația, determinând ameliorarea simptomelor consecutiv unui program de 12 săptămâni, cu menținerea rezultatelor timp de cel puțin 9 luni (Asbahr, 2005).
Terapia cognitiv comportamentală îi poate ajuta pe copii să-și remodeleze percepția despre lumea exterioară, despre emoțiile și experiențele negative. Scopul acesteia nu este de a eradica trăirile negative, ci de a oferi un cadru sigur în care copiii să înțeleagă că aceste emoții se vor estompa. Terapia cognitiv comportamentală îi poate ajuta pe copii să genereze versiuni realiste ale situațiilor de viață în care se află și le oferă instrumentele necesare pentru gestionarea acestora. Emoțiile și experiențele negative nu vor mai fi acceptate ca adevăruri absolute și vor fi recunoscute și înțelese, ceea ce permite un răspuns mai productiv din partea copilului. Citește pe larg despre: 7 Motive ca să alegi Attachment Parenting | Cea mai ușoara metodă de creștere a copilului
