Copilaria este o perioadă minunată și plină de magie în viața fiecărui individ. Este o vreme a explorării, a descoperirii și a jocului neîngrădit. În acești ani formatori, copiii sunt plini de curiozitate și entuziasm pentru lumea din jurul lor, iar fiecare zi este o aventură nouă și plină de surprize. Copiii au nevoie de o copilărie în care utilizarea tehnologiei să fie reglementată… intrarea în colectivitate nu este și niciodată nu va fi o opțiune bună pentru copiii sub vârsta de trei ani susține un psihoterapeut american specializat în lucrul cu familiile și copiii.
In cartea sa „Being There: Why Prioritizing Motherhood in the First Three Years Matters”, Erica Komisar afirmă și susține că prezența părintelui, în special a mamei, în primii trei ani de viață ai copilului, are un impact crucial asupra dezvoltării sale emoționale și cognitive. Psihoterapeuta susține că timpul petrecut de către părinte cu copilul în această perioadă, a primilor 3 ani, are consecințe pe termen lung pentru bunăstarea și sănătatea mintală a copilului. Ea evidențiază importanța relației strânse dintre părinte și copil în această etapă timpurie a vieții copilului și abordează modalitățile în care această legătură poate fi consolidată pentru a sprijini o dezvoltare sănătoasă și armonioasă.
Nu se poate vorbi despre o societate echilibrată cât timp nu există familii sănătoase. Primul pas pe care trebuie să îl facem este să înțelegem care sunt cauzele acestei epidemii despre care vorbeam anterior. Ca lucrător în domeniul asistenței sociale, psihoterapeut și autor mi-am petrecut ultimii 33 de ani lucrând cu copii și părinți. Am văzut cum s-a născut această epidemie, asemeni unui val uriaș; neștiind cum ar trebui să reacționez, am citit o mulțime de cărți pentru a afla cum să atrag atenția părinților, educatorilor și a celor implicați în educația copiilor. În toate aceste cărți pline de rezultatele unor studii complexe din domeniul neuroștiințelor, epigeneticii, teoriilor atașamentului și teoriilor din psihanaliză am găsit câteva conexiuni pe care le consider importante, spune Erica Komisar în acest interviu.
Copiii au nevoi imperioase care, atunci când rămân neîmplinite, îi fac vulnerabili în fața bolilor mintale. Opinia mea profesională este că această criză din prezent are mai multe variabile și nu este, în nici un caz, determinată de o singură piesă a unui puzzle imens, așa cum susțin unele persoane. Încă din anii 1990 am văzut un număr tot mai mare de copii de vârste tot mai mici, diagnosticați și tratați cu medicamente; toți aceștia au ajuns la vârsta adolescenței cu o susceptibilitate crescută pentru boli mintale. Această criză a fost determinată de o combinație de factori, dintre care vreau să menționezi doar cinci, pe care îi consider mai importanți:
Copiii se nasc fragili din punct de vedere neurologic
Reziliența nu este o caracteristică a copiilor, la naștere. Ei au nevoie de un atașament de tip securizant, ca bază pentru viitoarea lor sănătate mintală. Intervalul de vârstă 0 – 3 ani este unul critic pentru dezvoltarea creierului, în care mamele îndeplinesc o funcție biologică unică: reglarea emoțiilor copilului, protejându-i de stres și oferindu-le un sentiment de siguranță chiar și prin simpla lor prezență fizică și afectivă. Abia după împlinirea vârstei de 3 ani copiii încep să internalizeze acest sentiment de siguranță, ceea ce îi ajută să facă față evenimentelor neplăcute sau dificultăților.
Ne confruntăm, în prezent, cu un număr în creștere de dificultăți de reglare emoțională. 60% dintre mamele din SUA și 66% dintre mamele din UK ar alege să stea acasă cu copiii în această perioadă de început, dacă ar avea posibilitatea și resursele să facă asta.
Copiii au nevoie de prezența fizică și afectivă a părinților lor, cât mai mult timp posibil, pe durata copilăriei
Adolescența este definită ca perioada dintre 9 și 25 ani și este considerată a fi o altă perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, când copiii sunt vulnerabili și au nevoie de ajutorul părinților lor pentru a procesa propriile experiențe și emoții. Cu cât reușim să fim mai prezenți, fizic și emoțional, în aceste două perioade critice ale dezvoltării creierului, cu atât sunt șanse mai mari să creștem copii sănătoși din punct de vedere mintal și rezistenți în fața stresului. Nu pot sublinia îndeajuns cât de importantă este prezența părinților pentru copii.
Copiii au nevoie de părinți sănătoși mintal
De părinți conștienți, sensibili și empatici, care îți pot regla propriile emoții, rezistenți la stres și care nu își privesc copiii ca pe o problemă. Părinții trebuie să se privească pe ei înșiși cu atenție și sinceritate, să își analizeze pierderile și traumele personale și să își asume responsabilitatea pentru problemele de sănătate mintală ale copiilor lor. Sănătatea mintală a părinților este esențială pentru sănătatea mintală a copiilor.
Copiii au nevoie de stabilitate și de comunitate
Acestea pot să vină fie din partea a doi părinți iubitori – cum ar fi ideal – fie din partea unei structuri familiale alternative. Familia extinsă reprezentată de bunici, unchi, mătuși, verișori este esențială pentru sănătatea mintală a copiilor. Serviciile religioase joacă și ele un rol important în dezvoltarea copiilor. Copiii proveniți din familii care participă în mod regulat la evenimente religioase în comunitate au o evoluție mai bună pe termen lung, în termeni de sănătate mintală. În absența comunității, copiii se simt lipsiți de motivație și de susținere.
Copiii au nevoie de o copilărie în care utilizarea tehnologiei este reglementată
Social media este o piesă a unui puzzle foarte mare, dar nu este singura piesă. Tehnologia, în special smartphone-ul și social media au un impact negativ asupra sănătății mintale a copiilor. Smartphone-ul, jocurile video și social media au aceeași influență asupra unui creier în plină dezvoltare: stimulează centrii plăcerii din creier într-un mod care poate crea dependență. Acestea creează mai multe conexiuni virtuale decât realitatea, ceea ce îi izolează pe copii de semenii lor și promovează o atitudine orientată către perfecționism și comparație care este profund toxică. Este esențial să reglementăm utilizarea tehnologiei dacă ne dorim să avem copii sănătoși.
Cum pot contribui părinții?
Există noțiunea ebraică de „obligația sacră a iubirii”, în care rolul părinților este cel mai important. Părinții sunt cea mai puternică influență din viețile copiilor lor și au cea mai mare responsabilitate pentru modul în care cresc aceștia. Părinții trebuie mai întâi să caute ajutor pentru ei înșiși din partea psihoterapeuților, al consilierilor parentali sau a liderilor religioși. Ei trebuie să se auto-educe înainte de a avea copii și să evalueze cât de pregătiți sunt pentru a deveni părinți. Părinții trebuie să facă alegeri mai bune și să își asume sacrificiile necesare pentru a-și crește proprii copii. Atunci când au nevoie să apeleze la creșe, ar trebui să își prioritizeze activitățile în așa fel încât să primeze timpul pe care îl pot acorda copiilor. Părinții se pot baza pe sprijinul familiei extinse și, în ultimă instanță, pot apela la persoane din afara familiei, de tipul unor bone dedicate și iubitoare. Aceste bone pot fi „împărțite” cu alte familii din comunitate dacă banii reprezintă o problemă.
Grija oferită de instituțiile dedicate nu este și nu va fi niciodată o opțiune bună pentru copiii mai mici de 3 ani. Există nenumărate studii care demonstrează legătura dintre îngrijirea insituționalizată a copiilor mici cu creșterea cortizolului și a hormonilor de stres, probleme de comportament, anxietate și depresie. Nu are nici un rost să ne mințim singuri: trebuie să îți pui în ordine propria viață înainte de a aduce pe lume copii. Nu există niciun înlocuitor pentru o pereche de părinți sănătoși care își petrec timpul împreună cu copiii lor. Sănătatea mintală este transmisă transgenerațional de la părinți la copii.
Copilaria si afecținile mintale în rândul copiilor
Epidemia de afecțiuni mintale în rândul copiilor poate fi atribuită unor factori precum presiunea academică, experiențele traumatice, expunerea la tehnologie și lipsa de sprijin emoțional. Soluțiile necesită o abordare comprehensivă, inclusiv promovarea sănătății mintale în familie și școală, accesul îmbunătățit la servicii de sănătate mentală și reducerea stigmatizării. Este crucial ca părinții, educatori, profesioniștii și guvernele să lucreze împreună pentru a aborda această problemă și a asigura un mediu sănătos pentru copii. Citește pe larg despre soluțiile propuse: Formarea unui copil capabil de tenacitate, rezistență și reziliență
Copilaria este timpul în care se construiește fundația pentru cine vom deveni mai târziu în viață. Este un timp de învățare și de creștere, dar și de inocență și de bucurie pură. Este o perioadă pe care fiecare adult o privește cu nostalgie și recunoaștere a valorii unice pe care o aduce în viața fiecăruia. Copilăria, cel mai frumos anotimp al vieții!
