- Când glutenul are numai beneficii…
- Când glutenul devine o problemă…
- Simptomele care te trimit la test pentru boala celiacă
- Cum se diagnostichează boala celiacă
Glutenul este cel mai adesea asociat cu grâul și alimentele care conțin grâu, care sunt abundente în dieta noastră zilnică. Alte cereale care conțin gluten sunt orzul și secara. Ovăzul nu conține gluten. Atenția negativă a mass-media asupra grâului și glutenului i-a determinat pe unii oameni să se îndoiască de locul său într-o dietă sănătoasă. Există puține cercetări publicate care să susțină aceste afirmații, cele mai multe însă sugerează contrariul.
Spre exemplu, într-un studiu realizat în 2017 pe mai mult de 100.000 de participanți fără boala celiacă, cercetătorii nu au găsit nicio asociere între consumul de gluten pe termen lung și riscul bolilor de inimă. De fapt, concluziile au sugerat că persoanele non-celiace care evită glutenul fac ca riscul apariției bolilor de inimă să crească, datorită potențialului de consum redus de cereale integrale.
Când glutenul are numai beneficii…
Multe studii au legat consumul integral de cereale cu rezultatele îmbunătățirii sănătății. De exemplu, s-a constatat că grupurile cu cel mai mare aport de cereale integrale, inclusiv grâu (2-3 porții zilnic), comparativ cu grupurile care consumă cele mai mici cantități (mai puțin de 2 porții zilnic), au rate semnificativ mai mici de dezvoltare a bolilor cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului de tip 2 și chiar a decesului.
Glutenul poate acționa ca un prebiotic, hrănind bacteriile „bune“ din corpul nostru. Oligozaharida Arabinoxylan – un carbohidrat prebiotic derivat din tărâțe de grâu – s-a dovedit a stimula activitatea bifidobacteriilor din colon. Aceste bacterii se găsesc în mod normal într-un intestin uman sănătos. Modificările în cantitate sau activitate a acestor bacterii au fost asociate cu boli gastrointestinale, inclusiv boli inflamatorii intestinale, cancer colorectal și sindrom de colon iritabil.
Mai mult, glutenul nu se regăsește în orice timp de cereală. Orezul, porumbul, quinoa, hrișca, ovăzul, amaranth-ul nu conțin gluten. Cu alte cuvinte, o dietă fără gluten nu înseamnă excluderea tuturor cerealelor din alimentație. Mai ales că cerealele integrale fără gluten conferă organismului fibre, antioxidanți, minerale și vitamine fără de care acesta nu și-a putea păstra sănătatea. Cu condiția, desigur, ca acestea să fie consumate cu moderație pentru a nu ne lupta apoi cu excesul de greutate.
Când glutenul devine o problemă…
Unii oameni pur și simplu nu tolerează glutenul. Aceștia reacționează diferit la gluten. Organismul îl percepe ca fiind o toxină, determinând ca celulele imune ale persoanei să reacționeze excesiv și să o atace. Dacă o persoană știe că este sensibilă la gluten și continuă să mănânce această proteină, acest lucru creează un fel de război care are ca rezultat inflamația.
Cei care suferă de boala celiacă trebuie să elimine complet glutenul din dietă. O cantitate oricât de mică declanșează simptomele – reacțiile adverse pot varia de la ușoare (oboseală, balonare, constipație alternativă și diaree), până la severe (pierdere în greutate neintenționată, malnutriție, leziuni intestinale). Acest lucru se întâmplă pentru că în cazul persoanelor cu boala celiacă, glutenul face sistemul imunitar să deterioreze sau să distrugă vilozitățile, proeminentele mici care acoperă intestinul subțire (vezi ilustrație mai jos).
Și cei care au o simplă sensibilitate la gluten sau intoleranță își îmbunătățesc sănătatea dacă renunță la toate alimentele care conțin gluten. Simptomele acestor două din urmă, deși nu sunt atât de grave precum cele ale bolii celiace, pot provoca simptome foarte asemănătoare gripei, oboseală sau probleme gastrointestinale. De aceea e atât de greu să-ți dai seama de la ce sunt stările de rău pe care le ai.
Simptomele care te trimit la test pentru boala celiacă
Există peste 300 de simptome ale celiachiei și orice parte a corpului poate fi afectată…
La nou-născut și la copilul mic, simptomele de boala celiacă par mai sugestive decât la adult. Acesta este obosit, apatic și trist, are adesea diaree cronică, abdomenul este balonat. Membrele îi par fragile. Frecvent apare o întârziere de creștere în greutate și înălțime, intrarea în pubertate este amânată, pot apărea anemia feriprivă, carii sau durerile articulare. Pe măsură ce crește și boala nu este diagnosticată, copilul nu mai prezintă simptome atât de evidente.
Cum riscul de boală celiacă este crescut la rudele de gradul I ale pacienților cu boala celiacă, ar trebui să știi cum se manifestă și la adulți. Ei bine, cele mai importante simptome ale acestei boli la adulți sunt diaree și scăderea îngrijorătoare în greutate. De asemenea, se poate manifesta cu crampe musculare, stomatită aftoasă, infertilitate, menstruație neregulată și chiar avorturi repetate, depresie, tulburări afective.
BOALA CELIACĂ – INFOGRAFIC
Ca singur simptom non-gastrointestinal al bolii, amintim dermatita herpetiformă – manifestarea cutanată a bolii celiace, care se caracterizează prin apariția de vezicule pline de lichid, însoțite cu mâncărimi.
Cum se diagnostichează boala celiacă
Cercetările arată că un procent foarte mare de oameni au această boală celiacă, dar sunt nediagnosticați ori diagnosticați greșit. Asta nu sună deloc bine, pentru că persoanele cu boală celiacă au, de asemenea, un risc ușor mai mare de osteoporoză și anemie (datorită malabsorbției de calciu și, respectiv, fier); infertilitate; tulburări nervoase; iar în cazuri rare pot ajunge să dezvolte cancer.
Diagnosticul de celiachie se stabilește coroborând manifestările clinice cu analizele de sânge și biopsia intestinală obținută prin endoscopie digestivă superioară și examen histopatologic. Atenție! Pentru ca rezultatul acestora să fie concludent, este important să nu opriți consumul de alimente care conțin gluten.
Dacă cineva din familia ta (mama, tata, o soră sau un frate) a fost diagnosticat cu această afecțiune, ar trebui să te testezi chiar dacă simptomele nu au apărut încă. Atenție! pentru ca rezultatul acestora sa fie concludent, este important ca in organismul copilului sa existe gluten.
Oricum ar fi, nu scoate glutenul din dietă până când medicul nu-ți va confirma diagnosticul.
