Parazitii sunt organisme care se hranesc cu substantele nutritive prelucrate de alte organisme. Pe scurt, parazitii nu pot supravietui pe cont propriu. Prezenta lor in organism provoaca o gama destul de larga de neplaceri, din cauza ca ei consuma o mare parte din nutrientii de care ai nevoie, dar elibereaza si diverse substante toxice care solicita suplimentar organele interne.
Copiii sunt in mod deosebit expusi la riscul de a contacta diversi paraziti. Colectivitatea, obisnuinta de a baga in gura diverse obiecte, de a duce mainile murdare la ochi, nas si gura si, nu in ultimul rand, sensibilitatea unui organism tanar, cu un sistem imunitar imatur sunt tot atatia factori care favorizeaza aparitia bolilor parazitare la multi dintre copii.
Parazitii se localizeaza fie extern (puricii, paduchii, scabia) fie intern (cel mai frecvent in tubul digestiv). Iata cateva dintre cei mai frecvent intalniti paraziti la copii.
Puricii sunt frecvent intalniti. Adultii depun ouale in covoare, mochete sau chiar in praf; cand noua generatie iese din ou, isi cauta o gazda cu sange cald, alegand, fara discriminare, primul caine, prima pisica sau cel mai apropiat copil. Piscaturile sunt neplacute, cauzand mancarime, dar medicii avertizeaza ca unii purici pot fi gazde pentru alte organisme patogene, pe care le introduc in corp atunci cand pisca.
Paduchii sunt o alta neplacere destul de frecventa in randul copiilor, mai ales a celor care frecventeaza diverse colectivitati. Insectele isi depun ouale pe firele de par; dupa 1-2 saptamani, din oua ies noi insecte. Paduchii se hranesc cu sange; mancarimea pe care o produc piscaturile este neplacuta. Scarpinatul poate duce la suprainfectarea piscaturilor cu diverse bacterii.
Scabia sau raia este prdusa de un parazit microscopic, care traieste in straturile superficiale ale pielii. Parazitul se transmite usor de la un copil la altul. Simptomele sunt reprezentate de roseata, mancarime si aparitia unor „cojite”. In timp, pielea afectata devine aspra; scarpinatul intens duce la aparitia de rani care se pot suprainfecta.
Giardioza este produsa de un parazit intestinal de dimensiuni mici. Parazitul se gaseste inclusiv in apa de robinet, asa ca prezenta lui este comuna la copii. De multe ori infectia trece neobservata; in cazul in care parazitul se inmulteste peste masura, poate produce greata, dureri abdominale, lipsa poftei de mancare si diverse carente de vitamine si minerale.
Limbricii, cunoscuti si sub denumirea de ascarizi sunt o alta clasa de paraziti frecvent identificata la copii. Infectia nu produce intotdeauna simptome; de multe ori, prezenta lor este identificata intamplator, atunci cand parintii observa parazitii in scaun.
Oxiurii produc oxiuroza, al carei cel mai frecvent simptom este reprezentat de mancarimile aparute in zona anusului. Mancarimile apar adesea seara sau noaptea, cand parazitii sunt activi.
Teniile sunt din fericire mai rar intalnite, dar tulburarile pe care le produc sunt in general mai intense.
Parintele poate suspecta prezenta parazitilor interni atunci cand remarca scaderea poftei de mancare a copilului, prezenta durerilor abdominale, a varsaturilor, balonarilor si indigestiilor frecvente si aparent nejustificate, anemiei, pruritului, somnului agitat, paliditatii, etc.
Citește și despre:
Înțepăturile de insecte la copii – Măsuri generale de protecție
3 Probleme de sănătate la copii vara care pot fi prevenite
Când copilul muscă: motive si cum îl dezveți
Bebe mușcă sânul în timpul alăptării? Ce poți să faci pentru a-l opri
Paduchii la copii – Ghid pentru părinți
Diagnosticul bolilor parazitare se face cel mai adesea prin examen coproparazitologic.
Este important sa stii ca un singur examen negativ nu exclude prezenta unuia sau a mai multor paraziti digestivi. De aceea, pentru un diagnostic corect si eficient, trebuie respectate cateva reguli:
- Proba de scaun trebuie recoltata din cateva puncte diferite;
- Se recolteaza atat de la suprafata cat si din interiorul fecalelor;
- Proba trebuie prelucrata cat mai repede; teoretic, ea poate fi pastrata timp de 12 ore la frigider; practic insa, aceasta conservare scade sansele de identificare a elementelor parazitare;
- De cele mai multe ori examenul coproparazitologic nu urmareste identificarea formelor adulte de paraziti, ci a oualor acestora. Pe langa faptul ca ele sunt relativ usor distruse, odata eliminate din organism – vezi punctul anterior – trebuie sa tineti cont ca aceste oua nu sunt produse si eliminate zilnic. In functie de parazitul suspectat, se recomanda efectuarea a minim 3 examene coproparazitologice, pe probe de scaun recoltate la intervale de timp (zile) bine stabilite.
In cazul unora dintre paraziti, exista si teste serologice care pot identifica in sange proteine caracteristice elementelor parazitare. Pentru un prim diagnostic, aceste teste pot fi mai sensibile decat examenul coproparazitologic.
Tratamentul urmareste omorarea si eliminarea parazitilor adulti, distrugerea oualor (sau a noii generatii de paraziti inainte de a ajunge la maturitate si de a depune, la randul lor, oua) si diminuarea efectelor toxice ale parazitilor si ale medicatiei. In functie de specia de parazit si de particularitatile ciclului sau de viata, medicul va administra substanta parazitara potrivita, in doza corecta. Retine: nici un medicament antiparazitar nu se administreaza in doza unica; unele se administreaza cateva zile la rand, altele se administreaza intr-o doza cu repetare dupa cateva zile. Este foarte important sa respecti aceste recomandari, pentru ca tratamentul sa aiba efect.
De cele mai multe ori, medicul va recomanda si medicamente care protejeaza si ajuta la regenerarea ficatului. Este la fel de important sa respecti aceste recomandari.
Prevenirea bolilor parazitare include respectarea unor norme de igiena de baza, care insa sunt ceva mai greu aplicabile la copiii mici. Dar, cum „repetitia e mama invataturii”, este bine sa insisti ca cel mic sa nu bage in gura toate obiectele care ii cad in mana, sa se spele pe maini inainte de masa, sa nu puna mainile murdare pe fata, sa se spele pe maini dupa ce a avut contact un un animal, mai ales cu unul strain si probabil nedeparazitat.
Te-ar mai putea interesa:
Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an
Cum il inveti obiceiuri alimentare sanatoase
3 motive pentru care piticul tau refuza sa manance
Importanta lactatelor in alimentatia copiilor
Oul – un aliment complet
Cum obtii mai multi nutrienti ?
Ajuta-l sa exploreze in siguranta
Unele din temerile copiilor mici
Ce faci cand copilul are un acces de furie ?
Cum faci o alegere potrivita a bonei ?
Copilul tau musca? Uite ce sa faci
Incurajeaza-l sa manance singur
Repere ale dezvoltarii motricitatii de la 1 la 3 ani
Cand si cum incepe antrenamentul la olita
Cauzele alergiilor alimentare
Cele mai cunoscute alergii alimentare
Fereste-l de intoxicatiile alimentare
Legatura dintre antibiotice si colita pseudomembranoasa
5 obiecte pe care copii le pot inghiti
Cum sa invatam copii sa interactioneze cu animalele fara sa se puna in pericol
Cine si cand are voie sa spune NU?
Cum ne protejam copiii de pericolul capuselor?
Descoperă mai multe la Clubul Bebelusilor
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
