Material realizat de către dr. Anca Oltean, medic primar ortodont, specializarea estetică dento-facială, cu experiență în domeniu de 16 ani si peste 4,000 de cazuri tratate.
- Este posibil ca un copil de 1 an și ceva să aibă carii?
- Cum se tratează frenul de la buza superioară si cel de sub limbă ?
- Copilului meu încă nu i-a dispărut dintele de lapte, dar celălalt deja și-a făcut apariția in spatele lui.
- Cum alegem pasta de dinți si periuța pentru copii??
Când vine vorba despre dinții copiilor, cât de importantă este genetica?
O parte din configurația dento-facială este moștenită de la unul dintre părinți, însă modul cum cresc dinții e influențat și de alimentație, dar și de obiceiurile vicioase pe care copiii le dezvoltă în primii ani de viață, când cresc dinții: folosirea prelungită a suzetei, a tetinei biberonului, suptul degetului, interpunerea obiectelor între mandibulă și maxilar (jucării, creioane etc). Practic, am putea spune că genetica este cam 60-70%, restul sunt obiceiuri dezvoltate și necorectate în timp. De aceea, e bine ca mamele să fie atente la toate aceste aspecte, care să nu influențeze în mod negativ creșterea dinților.
Este posibil ca un copil de 1 an și ceva să aibă carii, deși are o alimentație normală și e spălat pe dinți regulat?
O alimentație normală este o alimentație echilibrată și presupune un consum ponderat de dulciuri, zahăr sub diverse forme, iar aici mă refer inclusiv la deserturile preparate în casă. O alimentație sănătoasă presupune consumul cât mai multor fructe și legume în stare proaspătă, care să favorizeze îndepărtarea plăcii bacteriene de pe smalțul dentar. Dacă, de pildă, copilul e spălat seara pe dinți, după care bea laptele sau ceaiul îndulcit, nu este în regulă, pentru că în timpul nopții laptele stagnant sau zahărul fermentează iar pH-ul din gura copilului devine foarte acid, ceea ce favorizează atacul acid asupra smalțului dentar cu apariția cariilor. Mulți copii sunt lăsați să adoarmă cu biberonul, de aceea apar cariile de biberon.
Cum se tratează frenul de la buza superioară si cel de sub limbă și ce efecte poate avea dacă nu este corectat?
Frenurile din cavitatea bucală sunt elemente anatomice prin care țesuturile moi periorale își consolidează inserția pe mucoasa gingivală. În vestibulul bucal sunt: un fren pe linia mediană, numit fren labial (superior și inferior) și câte două frenuri laterale, care se inseră în dreptul celor doi premolari. Mai există frenul lingual, situat pe fața inferioară a limbii.
În mod normal, inserțiile lor se termină la o oarecare distanță față de rebordul alveolar de implantare al dinților. Sunt unele situații in care frenurile prezintă modificări de poziție, structură sau inserție, iar acestea generează probleme privind alinierea dinților sau interferă cu funcționalitatea limbii.
În cazul unui fren labial gros și lung, ale cărui fibre se inseră printre incisivii centrali, poate apărea un spațiu între aceștia, cunoscut sub denumirea de diastemă sau strungăreață. În cazul unui fren sublingual scurt și gros ale cărui fibre sunt dispuse in evantai și se inseră foarte aproape de incisivii inferiori, conformația acestuia afectează fonația și deglutiția. Limba este impiedicată sa atingă palatul dur și nu mai poate articula corect cu incisivii, apărând astfel pertubări de vorbire, consoane precum cele ronflante nu mai pot fi pronunțate corect. Tratamentul de rezolvare a nomaliilor de fren este combinat, chirurgical și ortodontic.
Tratamentul chirurgical presupune excizia porțiunii în exces și repoziționarea frenului în limitele normale, excizia cu laserul fiind mai puțin traumatizantă, iar tratamentul chirurgical se adresează corectării axelor dentare cu închiderea diastemei (strungăreței), astfel încât pacientul să iși poate corecta deficiențele fonetice, funcționale și estetice. CITEȘTE ȘI: Bebelușul la 40 de săptămâni | Somnul este profund marcat de erupția dinților de lapte
Copilului meu încă nu i-a dispărut dintele de lapte, dar celălalt deja și-a făcut apariția in spatele lui. Ce trebuie să fac? Să folosesc ața, ca pe vremuri?
Desigur, dințisorul temporar necesită extras atunci când cel permanent își face apariția în spatele lui. Aceasta se întâmplă frecvent când se anunță o înghesuire dentară pe dinții permanenți, mai ales dacă dinții de lapte au fost perfect aliniați și nu au apărut spațierile intre ei începând de la vârsta de 3 ani.
Extracția dintelui temporar este de preferat să fie făcută în cabinetul dentar, cu o minimă anestezie locală sau cu inhalosedare, dacă este cazul. Metoda extracției cu ața este dureroasă și poate fi traumatizantă pentru copil. Cu atât mai mult cu cât în cazul acesta, dintele temporar poate avea rădăcina destul de lungă, nefiind rezorbită de dintele înlocuitor care erupe în altă direcție.
Cum alegem pasta de dinți si periuța pentru copii?
Pastele de dinți sunt individualizate pe categorii de vârstă, deoarece au concentrații diferite de fluor. Până la vârsta de 3 ani sunt indicate pastele de dinți fără fluor pentru că bebelușul nu știe să clătească gura și să scuipe și există riscul apariției fluorozei dentare. De aceea, se folosesc geluri speciale pentru 0-3 ani, care au diverse arome (portocale, căpșuni) astfel încât să fie mai atractive pentru cei mici.
Există paste de dinți cu concentrație minimă de fluor (500 ppm) adecvate pentru 3-7 ani, interval de vârstă în care copilul știe să clătească gura și deprinde tehnica de periaj. Este bine să îl încurajați să efectueze singur periajul dentar, evident sub supraveghere. La început puteți folosi periuțe manuale.
După vârsta de 7 ani, pastele de dinți conțin o concentrație mai mare de fluor, se pot folosi periuțe electrice cu capete adecvate vârstei. Apa de gură este indicat a completa periajul de seară. Pe piață sunt și variante de paste de dinți pe bază de plante, care nu conțin fluor și pot fi folosite dacă doriți folosirea unei paste de dinți fără fuor.
Cât privește periuța, la început folosim degetarul, după care trecem la periuțe adecvate varstei copilului. Degetul mamei învelit în tifon se folosește de la primele zile de viață, pentru a curăța cavitatea bucală, după care degetarul de la primul dințișor.
Informatii oferite de dr. Anca Oltean, primul medic român și singurul admis ca membru titular în cadrul WSLO (World Society of Lingual Orthodontics) si ESLO (European Society of Lingual Orthodontics), două dintre cele mai prestigioase societăți de ortodonție linguală din lume. Pentru mai multe informații despre noua ortodonție, dr. Oltean vă așteaptă pe www.ancaoltean.ro și https://www.facebook.com/drAncaOltean/.
