- „Dacă nu dormi, rămâi mic“ – nimic mai adevărat!
- Care sunt problemele de somn la copii și cauza acestora? De cât somn are nevoie un bebeluș/copil?
- Cine strică somnul bebelușilor/copiilor?
- Îi e somn sau e obosit? Descoperă semnele și diferența!
- Greșeli părintești în somnul copiilor
- Primii pași spre un somn de calitate
Cei mai mulți bebeluși dorm indiferent ce se întâmplă în jurul lor. Bucură-te, pentru că asta va dura o perioadă doar. Până la vârsta de 4 luni, copiii, neavând ritmul biologic (circadian) format, nu fac deosebirea dintre zi și noapte. Abia după vârsta de 4 luni putem vorbi despre a-l învăța o rutină a somnului. Hai să vedem cum se face asta!
Cele mai frecvente preocupări ale proaspeților părinți atunci când vine vorba despre somnul copilului sunt:
- câte ore trebuie să doarmă un copil în funcție de vârstă?
- are nevoie de un program de somn sau nu?
- bebelușul tău doarme toată noaptea? cum ai reușit?
- când nu mai are bebe nevoie de somnul de prânz?
Vom răspunde la toate aceste întrebări, dar nu înainte de a-ți spune care este importanța somnului pentru un bebeluș/copil.
„Dacă nu dormi, rămâi mic“ – nimic mai adevărat
Ce rol are somnul în creșterea și dezvoltarea armonioasă a unui copil? Unul vital! La bebeluși/copii, somnul este la fel de important ca hrana. E chiar mai important decât este pentru un adult. Somnul este calea cea mai simplă și mai naturală a corpului uman de a secreta hormonul uman de creștere. În corpul nostru, hormonul uman de creștere este produs de lobul frontal al hipotalamusului, un organ care are mai puțin de un centimetru diametru și care cântărește doar un gram și jumătate. Un aspect important este că hormonul creșterii umane, mai presus de toate, un hormon „de noapte“ deoarece producția sa depinde în mare măsură de somn. Pentru adulții care au depășit de mult perioada de creștere fizică, acest hormon este important din alte motive: sinteza mai rapidă a proteinelor, creșterea forței musculare – importante pentru cei care vor să slăbească și/sau să-și dezvolte mușchii.
În plus, un somn fără întreruperi, adânc, odihnitor influențează:
- sănătatea întregului organism, nu doar hormonul de creștere este produs în timpul somnului, ci și hormonul sațietății. Drept urmare, copiii care nu dorm bine și nu se odihnesc pot să aibă risc de supraponderabilitate ori, din contră, de subponderabilitate;
- buna dispoziție, copiii care nu se odihnesc peste noapte sunt morocănoși, hiperactivi, supărăcioși ori agresivi;
- siguranța, lipsa somnului duce la apariția problemelor de coordonare. Copiii obosiți sunt nesiguri pe mișcările lor;
- învățarea și memoria, tot ce învață peste zi, se consolidează în timpul somnului, dacă nu reușește să se odihnească, dacă nu are un somn optim, copilul va deprinde mult mai greu informațiile cu care se întâlnește în procesul de creștere.
Specialiștii sunt în totalitate de acord că hormonul creșterii umane (care se produce pe toată durata vieții) este singura substanță capabilă să crească forța musculară și să reducă grăsimea din organism în același timp. Dar pentru ca acest lucru să funcționeze bine, avem nevoie de un somn de calitate și un timp suficient de somn.
CITEȘTE ȘI: 6 Poziții sigure în timpul somnului pentru nou născuți
Care sunt problemele de somn la copii și cauza acestora?
Când spunem că bebelușul ori copilul are probleme de somn ne referim la un copil care se trezește des noaptea, somnul lui este agitat, se trezește morocănos, e obosit peste zi (iar asta se manifestă prin moleșeală, stări de agitație, nemulțumit, plângăcios). De cât somn are nevoie un bebeluș/copil? Dacă ar fi să ne luăm după tabelele și graficele de somn din cărțile de specialitate avem următoarea schemă:
0-4 luni ~ 16-18 ore/zi din care 8-9 ore noaptea și 7-9 ore peste zi (3-5 reprize)
4-6 luni ~ 14-15 ore/zi din care 10 ore noaptea și 4-5 ore peste zi (3 reprize)
6-12 luni ~ 14 ore/zi din care 10-12 ore noaptea și 2-4 ore peste zi (2-3 reprize)
1-2 ani ~ 13-14 ore/zi din care 11-12 ore noaptea și 2-3 ore peste zi (1-2 reprize)
2-3 ani ~ 12-14 ore/zi din care 10-11 ore noaptea și 1-2 ore peste zi (1 repriză)
3-5 ani ~ 11-13 ore/zi din care 10-11 ore noaptea și 1 oră peste zi (1 repriză)
Numai că, asemenea tuturor graficelor de creștere, de somn, de apariție a dinților, de acumulare a informațiilor, și acest grafic, al orelor necesare de somn de la naștere până la vârsta preșcolară, trebuie aplicat în funcție de nevoile fiecărui copil. Cel mai corect răspuns la întrebarea de mai sus ar fi „cât are nevoie“, însă pentru a ști acest lucru, ar trebui să știm să identificăm nevoia de somn, semnele aceea de oboseală care atrag atenția că celui mic îi este somn.
De regulă, părinții nu-și fac griji de orele de somn ale copilului lor decât atunci când deja problemele s-au instalat – copilul se trezește des peste noapte, adoarme greu, chiar dacă are un program bine stabilit de somn, e morocănos, nu poate fi liniștit. Iar lipsa somnului celui mic îi aduce și pe ei, pe părinți, în pragul disperării.
Cea mai scurtă cale spre un somn bun nu este însă antrenamentul generalizat pentru a-l învăța să adoarmă și să doarmă neîntrerupt (deși asta ar rezolva toate problemele), ci descoperirea nevoilor fiecărui copil și apoi aplicat un „tratament“ individual. Vei descoperi cu uimire, că bebelușul are somnul perturbat de cele mai multe ori din cauza unor obiceiuri proaste de zi cu zi, implementate chiar de către voi, părinții.
Cine strică somnul bebelușilor/copiilor?
Chiar și în ceea ce privește somnul, există diferențe de la copil la copil.
În primul rând, bebelușul vine pe lume cu un bagaj genetic, adică seamănă și la somn cu tiparele din care este „confecționat“, părinții lui, cu temperamentul lor. Unii copii au capacitatea de a-și asculta nevoia de somn și de a reacționa la semnele pe care le primesc de la corp, în ciuda unui mediu stimulativ. Aceștia sunt cei care își pot dezvolta mai ușor o asociere de somn care să fie în controlul lor, reușind să adoarmă singuri și să lege mai ușor ciclurile de somn.
Pe de altă parte, pe parcursul vieții lui, pe măsură ce apar alte dezvoltări fizice, provocări din mediul extern, somnul ar putea să-și modifice tiparul (se dezvoltă creierul și devine mai curios la ce se întâmplă în jurul lui, este excitat prea mult, are un disconfort – cresc dinții, intoleranțe alimentare, alergii, dermatită, probleme emoționale, anxietate de separare, intrare în colectivitate). Apar, astfel, trezirile nocturne, deloc anormale în aceste situații.
Când copiii dau semne de oboseală, dar nu sunt capabili să își asculte nevoia de somn, intervin părinții care fac un program pe baza acestor semne.
CITEȘTE ȘI: Regresia somnului din primul an de viață
Îi e somn sau e obosit? Descoperă semnele și diferența!
Până la 4 luni nu căuta semne că îi este somn la bebelușul tău. E mult prea mic pentru a ști cum să se manifeste și nici un program de somn nu ai cum să aplici. Dar uită-te bine la copil și încearcă să-ți dai seama când îi este somn, nu când este deja obosit, pentru că este o mare diferență.
Semnele de somn se manifestă atunci când corpul a început să secrete melatonină, un hormon care ne adoarme și care pregătește corpul pentru somn. Copilul este liniștit, moale chiar, cască, pleoapele îi coboară peste ochișori, se uită în gol, unii chiar pun capul pe masă/jucării/tine.
Semnele de oboseală sunt la polul opus și apar atunci când corpul secretă deja adrenalina pentru a-l ține treaz. În opoziție cu bebelușul care dă semne de somn, bebelușul care este foarte activ, dă din mâini și din picioare, începe să se frece la ochi, se trage de urechi, apoi începe să mârâie, să plângă, devine agitat este un bebeluș obosit.
Până la vârsta de 4 luni, acestea semne ar trebuie să fie singurele indicii pentru a-i asigura micuțului numărul de ore de somn de care are nevoie. De când observi semnele, ar trebui să adoarmă în 15 minute. Atenție, pentru că unii copii nu sunt atât de semnalizatori, e bine ca până la vârsta de 4 luni să urmăriți mai exact numărul orelor dormite și al celor în care a stat treaz pentru a preveni oboseala care îi face mult rău. E de preferat să-l culcați mai devreme seara, decât să-l lăsați o oră în plus peste zi, pentru că somnul de noapte, mai ales dacă e legat și consistent, este mult mai sănătos pentru creștere.
După împlinirea vârstei de 4 luni, puteți încerca să stabiliți un program de somn. Până atunci, însă, obișnuiți-l să se trezească la ora 7, pentru a-l expune la lumină și pentru a înțelege rutina de peste zi: mese, somn, plimbare, joacă. Povestește-i mult despre tot ceea ce i se va întâmpla peste zi – acum păpăm, acum mergem la somnic, acum ieșim la copii, afară – un copil adoră sentimentul de siguranță oferit de informațiile primite de la părinți referitoare la ce urmează să facă. Și încercați să vă țineți de program!
Greșeli părintești în somnul copiilor
De regulă, cele mai comune greșeli ale părinților în somnul copiilor sunt:
Fie o oră de culcare mult prea târzie, invocând, în acest caz, felul de a fi „plin de energie“ al copilului. Nimic mai fals în acest caz.
Nu uitați că la oboseală și copiii reacționează la fel. Exact când sunt mai obosiți, corpul omenesc este astfel conceput încât începe să producă și să elibereze adrenalină și cortizol. Așa se întâmplă când „nu te mai poți înțelege cu el“/„e plin de energie“/„devine turbo“, acestea sunt semnele că în acel moment corpul lui primește adrenalină și cortizol pentru a se adapta situației. Dacă ai ajuns în acest moment, e la fel de greu să-l adormi pe cât de greu e să-l prinzi și să-l pui la somn. Dacă această situație se repetă zilnic, se acumulează oboseală, somnul devine neliniar, este perturbat (apar treziri nocturne), se trezește prea devreme, prea târziu și, cel mai important, pierde faza aceea a somnului (prima parte), care este sănătos și odihnitor.
Fie de un program mult prea riguros (ignorând semnele de dezvoltare sau alte inconveniente ale micuților).
Cum spuneam, programul de somn al unui copil se schimbă de-a lungul primilor ani de viață, ori în momentul când apar probleme de sănătate, emoționale, ori când doarme mai mult peste zi, în detrimentul orelor de somn de peste noapte. Eu, spre exemplu, mi-am crescut copilul cu un program – de somn, de masă, de plimbare. Ne culcam la oră fixă, se trezea aproximativ la aceeași oră dimineața, dormea două reprize de somn peste azi. La un moment dat, nu mai adormea seara decât foarte greu.
Am căutat tabelul cu ore de somn în funcție de vârstă. Am aflat că a mea dormea prea multe ore peste zi, nemaifiind în stare să adoarmă seara la ora din programul stabilit de mine, decât mult, mult mai târziu. Trebuia să schimb. N-a fost ușor. Mă gândesc că dacă aș fi fost mai flexibilă – azi nu o culc la prânz că s-a trezit târziu, de exemplu, sau azi o culc mai devreme seara (scot și o oră de somn de peste zi) pentru că mâine ne trezim devreme să prindem avionul –, sigur era mult mai bine.
Condițiile de somn: adică în cărucior, legănat tot timpul, ori într-un mediu plin de lumină (contraindicat în somnul de peste zi când avem un copil activ și curios).
Somnul în cărucior, legănat tot timpul, nu îi oferă copilului un somn de calitate, ci unul superficial, care nu îl odihnește, chiar dacă este somnul de peste zi; de asemenea, specialiștii spun că un copil activ, extrem de curios, ar trebui culcat peste zi într-o cameră în semi-întuneric, pentru a preveni adormirea cu greu și reducerea orelor de somn de peste zi.
Problemele emoționale ale părinților pot reduce calitatea somnului unui copil.
Dacă părintele care petrece timp cu copilul peste zi este agitat, stresat, suferă de depresie, acesta nu poate fi atent la semnele pe care le dă copilul nici când e obosit, nici când îi este foame și, desigur, cel mic va avea de suferit.
CITEȘTE ȘI: Greșeli de somn pe care le facem noi, părinții
Primii pași spre un somn de calitate
Somnul se educă și cea mai bună perioadă pentru a începe „antrenamentul“ este între 3 și 6 luni de viață. În această perioadă, când descifrezi semnele de somn (nu de oboseală!) pe care transmite copilul, îl poți liniști așezându-l în pătuț pentru a încerca să adoarmă singur.
Învață-l să adoarmă singur: o primă regulă pentru ca bebelușul să aibă un somn de calitate este legat de liniștirea lui înainte de a pica în somn. Metode precum legănatul, plimbatul prin cameră nu sunt indicate de către specialiști, pentru că nu îl vor ajuta pe bebe să adoarmă decât i se oferă aceste metodă. Însă el nu va învăța să adoarmă singur și orice disconfort – durere, zgomot – îl va putea trezi, fiind nevoie din nou să-l adormi folosind metodele mai sus amintite. Nu aplica metode barbare precum Ferber sau CIO (cry it out).
CITEȘTE ȘI: Lăsatul copilului să plângă CIO (cry it out) – Pericolele plânsului neconsolat la bebeluși
Rutina e sfântă.
În crearea unei rutine de somn, este nevoie de formarea unor obișnuințe sănătoase, care să-l ajute pe cel mic să facă asocierea dintre acestea și somn. Astfel, seară de seară, copilul trebuie pus să doarmă înainte de ora 20, pentru ca la ora 22 să fie deja în somnul profund, acea fază a somnului în care se secretă anumiți hormoni cu rol important în dezvoltarea lui. Pentru asta, trebuie să te asiguri că îi faci băiță, masaj, îi oferi o masă după băiță, la cei mai mari spălăm dințișorii, spunem o poveste sau cântăm un cântec liniștitoare, reducem lumina. Punem bebelușul în pătuț înainte de a adormi, fără legănat sau plimbat în brațe, și-l supraveghem din apropiere, pentru a ne asigura că adoarme.
CITEȘTE ȘI: Rutina corectă de îngrijire a bebelușului: băița, zona scutecului, năsucul, ochișorii, gurița, urechiușele
Rutină, rutină, dar flexibilă să fie.
Spun asta, pentru că somnul celui mic, la fel ca și etapele de dezvoltare prin care trece, se vor schimba. Două mecanisme naturale îi modifică nevoia de somn până la 6 ani – mecanismul homeostatic (care reglează nevoia de somn a organismului în funcție de vârstă) și sistemul circadian (legat de ciclurile de somn noapte/zi). Astfel:
Somnul și nou-născuții (0-4 luni).
Somnul nu pare să fie o problemă la această vârstă, cei mici se trezesc doar pentru că au nevoie de lăptic sau să fie schimbați. Dorm 10-18 ore pe zi, neîntrerupt, de la 30 de minute, până la câteva ore. În timpul somnului, un bebeluș până la 4 luni este activ, își mișcă piciorușele și brațele, zâmbește și pare destul de agitat. Este perfect normal!
Somnul și sugarii (4-11 luni).
În jurul vârstei de 6 luni, bebelușii nu se mai trezesc pentru a cere masa de noapte și dorm toată noaptea, de regulă între 9-12 ore pe noapte. Între 6 și 8 luni, copilul poate dezvolta asocieri de somn. Atenție cum îl înveți să adoarmă – singur sau doar cu ajutorul tău. Evident, sunt de preferat orice asocieri care să fie în controlul copilului, acele metode care îl ajută să se liniștească singur, trimițându-l în lumea viselor (suzeta, întunericul, liniștea în jurul lui, mini-păturica de somn).
Somnul și copiii mici (1-2 ani).
Acum au nevoie de 11-14 ore de somn. După ce împlinesc un an, dispare somnul de dimineață și/sau cel de prânz și e nevoie să stabilești o nouă rutină de somn. Activitățile dinaintea somnului trebuie să fie de liniștire – citit, muzică liniștitoare, liniște, întuneric. Ferește de desene animate care îl agită ori îl pot speria, este vârsta la care imaginația copiilor începe să se dezvolte.
Somnul și preșcolarii (3-5 ani).
11-13 ore pe noapte, iar după vârsta de 5 ani, mulți ar putea să refuze somnul de după-amiază. Dezvoltarea imaginației le poate strica somnul de noapte, dar dacă ai făcut ceea ce trebuie până acum, va reuși să readoarmă singurel.
CITEȘTE ȘI: Primul An al bebelușului pe săptămâni
