Luna 8 de sarcină (săptămânile 29-32)

Ești în al treilea trimestru de sarcină, perioadă în care te poți confrunta cu o serie de afecțiuni induse de starea ta: diabet zaharat gestațional, hipertensiune arterială, probleme vasculare, anemie materno-fetală și, în unele cazuri, complicațiile acestora. Pe larg, despre simptomele alarmante, mai jos.

• Sângerările vaginale în luna 8 de sarcină! Placentă praevia, o urgență medicală
• Diabetul gestațional –  Analiza care îl depistează și soluții medicale
• Hipertensiunea arterială și complicațiile ei
  
• Anemia materno-fetală se depistează la ecografia Doppler
• Ce se întâmplă cu bebe în luna 8 de sarcină
• Mișcările fătului în luna 8 de sarcină (ultimul trimestru)

Ce se întâmplă cu tine în luna 8 de sarcină – atenție la sângerările vaginale! Pot fi semnalul de placentă praevia, o urgență medicală

Data nașterii se apropie și sarcina devine inconfortabilă. Cele mai comune simptome ale acestei perioade includ cârcei la picioare, dureri moderate în zona bazinului, dureri de spate intensificate din cauza greutății, încheieturi umflate și hemoroizi.
Sistemul circulator. Din cauza fluxului și mai mare de sânge și ca urmare a lipsei fermității valvelor din interiorul venelor, unele femei ar putea să dezvolte varice. Acestea pot să apară pe picioare, din cauza presiunii uterului crescut, dar și pe față, pe gât, pe brațe sau în partea superioară a pieptului. Cele localizate în aceste zone pot avea aspect de pânză de păianjen. Sunt tot o consecință a circulației mai intense și, cel mai probabil, vor dispărea la câteva săptămâni după naștere. Tot ca urmare a fluxului sangvin crescut, pot să apară și hemoroizii, vene varicoase situate în rect. Constipația este un factor agravant al acestora. Pleoapele și fața pot arăta mai umflate, tot din aceeași cauză.
Sistemul respirator. Respiri greu, obosești mult mai repede. Vinovat este uterul crescut, care împinge diafragma mult în sus. Este un simptom normal.

Căile urinare. E posibil să pierzi urină și când râzi, ori tușești sau strănuți, din cauza presiunii uterului crescut pe vezica urinară. Atenție la infecțiile urinare – usturime la urinat, febră, dureri abdominale sau de cap! Contactează medicul dacă simți astfel de simptome. Nu e de joacă cu infecția urinară în sarcină!
Sângerările vaginale. Dacă există sângerări vaginale de culoare roșu-aprins, ia legătură imediat cu medicul. Ar putea fi semnul unei placente praevia, nedepistată la ecografiile de la începutul sarcinii. Placenta praevia este o urgență medicală!
Mâncărimile pielii. Sunt normale, însă dacă devin serioase, însoțite de pete roșiatice, în relief, este posibil să fie vorba de PUPS (papule urticariene pruritice ale sarcinii). PUPS apare mai întâi pe abdomen, apoi se răspândește pe brațe, picioare, fese și coapse. Nu se cunosc cauzele acestei afecțiuni, dar pare să fie mai frecventă la femeile aflate la prima sarcină și la gravidele cu sarcină multiplă.

Contracțiile false Braxton-Hicks se simt în continuare, dar nu uita, nu e nimic grav când există, sunt, așa cum spuneam, exercițiile uterului pentru travaliu și naștere. Atâta vreme cât sunt sporadice și nu au un tipar progresiv (din ce în ce mai lungi, mai frecvente și mai intense) nu există niciun risc.
Laptele. În următoarele două săptămâni va începe producția de colostru, luna aceasta fiind normal să observi că începe să-și curgă din sâni câțiva stropi. Dacă însă asta nu se va întâmpla nu are nicio relevanță pentru alăptarea de mai târziu, care se va instala natural odată cu nașterea. CITEȘTE ȘI: ABC-ul alăptării. Tot ce trebuie să faci pentru ca alăptarea bebelușului să fie o plăcere!

Greutatea. În această lună, vei lua în greutate aproximativ 500 de grame săptămânal. Este posibil să simți arsuri, amorțeală, furnicături și durere în mâini. Sunt simptomele sindromului de tunel carpian, o consecință a creșterii în greutate și a edemului generalizat al organismului în timpul sarcinii. În mod normal, toate acestea dispar după naștere.
Controalele medicale. Începând de luna viitoare, controalele medicale lunare se vor transforma în săptămânale. Medicul va măsura tensiunea arterială, greutatea și va pune întrebări legate de simptomele pe care le ai. Îl vor interesa mișcările copilului, programul lui zilnic – mișcare și repaos – și va măsura uterul pentru a urmări creșterea copilului.

Diabetul gestațional – e important să-l ții sub control!

Apariția diabetului gestațional în sarcină se bănuiește că ar fi urmarea schimbărilor metabolice induse de efectele hormonilor de sarcină. Femeile însărcinate la peste 30 de ani, cele cu diabet în istoricul familiei, cele obeze și cele care au dat naștere unui copil cu o greutate foarte mare la o naștere anterioară reprezintă grupele de risc pentru dezvoltarea diabetului gestațional. Deși afecțiunea nu reprezintă o amenințare pentru mame, riscurile sunt mari pentru copil:

• nașterea unui bebeluș gigant (macrosomia fetală);
• niveluri foarte mici ale glicemiei după tăierea cordonului ombilical și încetarea furnizării glucidelor. Dacă nu este recunoscut imediat fenomenul, nou-născutul va fi cuprins de convulsii.
• risc de deces al copilului la naștere sau la scurt timp după naștere.

Analiza care descoperă diabetul gestațional. Între săptămânile 24 și 28 de sarcină este efectuat un test de toleranță la glucoză (de hiperglicemie provocată). Testul poate fi făcut și mai devreme, dacă medicul este de părere că ești expusă unui risc mai mare de a dezvolta diabet gestațional. Pentru testul toleranței la glucoză, ți se va cere să bei o soluție glucozată. După o oră ți se recoltează o probă de sânge și se măsoară glicemia. Dacă rezultatele sunt în afara intervalului normal, vei face un al doilea test, numit testul de toleranță la glucoză de trei ore. Pentru acest al doilea test, nu mânca nimic peste noapte, iar apoi ți se va da să bei o altă soluție glucozată. Înainte de test și apoi din oră în oră ți se vor recolta probe de sânge, pe o perioadă de trei ore. Diabetul gestațional este diagnosticat doar la puține dintre gravidele care fac al doilea test. CITEȘTE ȘI: Contactul piele la piele dupa nastere

Prevenție și tratament în diabet gestațional. În majoritatea cazurilor, controlul glicemiei se poate face cu ajutorul alimentației, al exercițiilor fizice și al testelor regulate ale valorii glicemiei. Dacă, în pofida dietei și a exercițiilor fizice, nivelurile glicemiei rămân prea ridicate, va fi folosit un medicament pe cale orală pentru controlul glicemiei. Această abordare este neprimejdioasă pentru copil și este eficientă pentru majoritatea gravidelor. Dacă un medicament pe cale orală nu dă rezultate, vei avea nevoie de injecții cu insulină.
Diabetul gestațional dispare la scurtă vreme după naștere, dar existența lui în timpul unei sarcini crește riscul de a dezvolta această afecțiune și la sarcinile următoare, precum și în absența sarcinilor. CITEȘTE ȘI: Sarcină cu risc crescut. Complicații care impun monitorizare minuțioasă și o atitudine specială de-a lungul sarcinii

Hipertensiunea arterială și complicațiile ei

Preeclampsia și eclampsia sunt complicațiile care pot surveni pe un fundal de hipertensiune în sarcină. Preeclampsia are loc în timpul sarcinii și este marcată de hipertensiunea arterială și de existența proteinelor în urină după săptămâna 20 de sarcină. Femeile au deja preeclampsie cu mai multe săptămâni înainte să apară semne sau simptome, inclusiv hipertensiunea arterială și proteinele în urină.
La unele femei, primul semn de preeclampsie este o creștere bruscă în greutate, cu peste 1 kg pe săptămână sau 3 kg pe lună. Creșterea în greutate este cauzată de retenția de lichide în organism. Pot apărea, de asemenea, dureri de cap, tulburări de vedere și durere în zona superioară a abdomenului.

Diagnosticul de preeclampsie începe de obicei când hipertensiunea arterială este ridicată considerabil pentru o perioadă mai lungă. O singură citire a unei valori ridicate a tensiunii nu înseamnă că ai preeclampsie. La gravide, tensiunea de 140/90 milimetri de mercur (mm Hg) sau mai mult este considerată peste valoarea normală. Preeclampsia are diverse trepte de gravitate. Dacă singurul semn pe care-l ai este hipertensiunea arterială, medicul va numi afecțiunea de care suferi hipertensiune gestațională. Există și o formă severă a preeclampsiei, cunoscută sub denumirea de sindromul HELLP. Se distinge de formele mai ușoare ale bolii prin ruperea globulelor roșii, enzime hepatice crescute și plachetocrit scăzut.
Tratament pentru preeclamsie. Singurul tratament al preeclampsiei este nașterea; totuși, pentru a proteja mama, se apelează la medicamente care tratează hipertensiunea în timpul sarcinii.

CITESTE ȘI: SARCINA LUNA DE LUNA
Prima lună de sarcină (săptămânile 1-4)
Luna 2 de sarcină (săptămânile 5-8)
Luna 3 de sarcină (săptămânile 9-12)
Luna 4 de sarcină (săptămânile 13-16)
Luna 5 de sarcină (săptămânile 17-20)
Luna 6 de sarcină (săptămânile 21-24)
Luna 7 de sarcină (săptămânile 25-28)
Luna 8 de sarcină (săptămânile 29-32)
Luna 9 de sarcină (săptămânile 33-36)
Ultima lună de sarcină (săptămânile 37-40)

Anemia materno-fetală se depistează la ecografia Doppler

În anumite situații, medicul îți va recomanda efectuarea unor teste spre sfârșitul sarcinii, pentru verificarea stării de sănătate a fătului. Ecografia Doppler cu ultrasunete este folosită pentru monitorizarea fluxului sangvin prin vasele sangvine ale copilului. Determină unde și cât de rapid distribuie copilul fluxul sangvin prin organismul său și prin placentă. Ecografiile Doppler sunt folosite și pentru copiii expuși riscului de anemie fetală, caracterizată de niveluri anormal de mici de sânge, respective de globule roșii (eritrocite).
CITEȘTE ȘI: Celulele stem. Ce boli se pot vindeca cu ajutorul celulelor stem recoltate la naștere?

Ce se întâmplă cu bebe în luna 8 de sarcină 

Săptămâna 29 de sarcină Bebe crește, ocupând spațiul din uterul extins, astfel încât mișcările lui vor fi mai reduse. Dar tot le vei simți și e normal să fie așa, e chiar bine să te asiguri că mișcă și se odihnește după programul pe care deja în cunoști.

Săptămâna 30 de sarcină Pe măsură ce copilul crește în greutate, acumulează și straturi de grăsime. De acum începând și până în săptămâna a 37-a de sarcină, fătul va acumula aproximativ 250 de grame săptămânal. Copilul va începe în această săptămână efectuarea exercițiilor de respirație. Datorită acestor mișcări, copilul va avea accese de sughițuri. La 30 de săptămâni de sarcină, copilul cântărește aproximativ 1,3 kilograme și are lungimea de aproximativ 26 de centimetri, din creștetul capului până la șezut.
„Are ochii deschiși și poate reacționa la lumină. De altfel, unele studii sugerează că stimulii luminoși externi îmbunătățesc activitatea cerebrală. Pentru a vă ajuta copilul să se dezvolte, puteți mobiliza pe deasupra uterului o sursă de lumină puternică. Urmăriți dacă fătul reacționează prin mișcări ale corpului“, ne recomandă dr. Ramona Neamu, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Săptămâna 31 de sarcină. Dacă ai naște acum, copilul ar avea nevoie de cel puțin șase săptămâni la terapie intensivă și ar avea nevoie de un aparat pentru respirație artificială. Sistemul reproducător este în continuă dezvoltare. Băieților le coboară testiculele din zona rinichilor prin vintre, spre scot. Clitorisul fetițelor este acum proeminent, însă labiile sunt încă mici și nu-l acoperă.
„Începând cu această vârstă, mișcările bebelușului sunt mai energice. Este indicat mamei să țină evidența mișcărilor fetale, pentru a putea identifica o reducere a tonusului fetal atunci această situație apare, ea fiind asociată unei suferințe fetale. Atunci când se constată o reducere a activității fetale, mama va încerca mai întâi să-și energizeze bebelușul, consumând alimente cu valoare nutritivă ridicată, cum ar fi un pahar cu suc natural de fructe. Dacă fătul nu reacționează la acest stimul, este indicat să luați legătura cu medicul în cel mai scurt timp“, ne sfătuiește dr. Ramona Neamu, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Săptămâna 32 de sarcină. La 32 de săptămâni, copilul cântărește aproximativ 1,8 kilograme și are lungimea de aproximativ 30 de centimetri, de la creștetul capului până la șezut. Deși nimeni nu s-ar bucura de nașterea prematură a copilului, este reconfortant să știi că aproape toți copiii născuți la această vârstă supraviețuiesc, fără complicații care să le pună viața în pericol.
„Dacă contracții pregătitoare, Braxton-Hicks, devin supărătoare, vă puteți ajuta făcând o plimbare scurtă, o baie caldă și relaxantă, urmată de un somn odihnitor. În cazul în care apar însă și pierderi de lichid amniotic (fluid subțire ca apa) și/sau contracțiile se repetă la intervale regulate de timp, însoțite eventual de dificultăți respiratorii la finalul contracției cu senzație de «respirație scurtă», este indicat să luați legătura cu medicul“, este sfatul dr. Ramona Neamu.

CITEȘTE ȘI:
Cum s-a poziționat bebelușul pentru naștere? Când se întoarce bebelușul cu capul în jos
Optiuni de calmare a durerilor in timpul travaliului

Mișcările fătului în luna 8 de sarcină (ultimul trimestru)

Urmărește mișcările fătului în ultimul trimestru și comunica de urgență cu medicul dacă nu le mai simți sau au scăzut în intensitate. Majoritatea gravidelor ajung să cunoască tiparul repetitiv al mișcărilor copilului și sunt atente la schimbările de frecvență sau de intensitate ale acestora. Vei observa o ușoară diminuare a activității copilului în ultimele zile dinainte de naștere. Când sarcina este foarte avansată, numărul mișcărilor fetale percepute scade treptat. Copilul are mai puțin loc să se miște în uter, în special după ce capul lui coboară în pelvis.

În plus, copiii își stabilesc singuri un program de mișcare și somn în timp ce sarcina avansează și vei observa perioade de una până la trei ore de activitate mai intensă, urmate de alte perioade cu activitate redusă. Deși un copil nu prea activ în pântece este de obicei perfect sănătos, uneori mișcarea fetală redusă poate fi un semn că lucrurile nu merg bine. O diminuare semnificativă a activității fătului în ultimul trimestru de sarcină semnalează uneori faptul că acesta este în pericol, probabil din cauza unor probleme legate de cordonul ombilical sau de placentă.

Ce faci în cazul mișcării reduse a copilului? Dacă te îngrijorează inactivitatea copilului, întrerupe orice altă activitate pe care o desfășori. Așază-te pentru un moment și bea un pahar cu suc sau cu apă gazoasă obișnuită, nu dietetică. Concentrează-te asupra mișcărilor copilului. În majoritatea cazurilor, îți veți da seama că de fapt e mai activ decât credeai. Aproape toți copiii se mișcă cel puțin de patru ori pe oră.

Când să contactezi medicul? Ia legătura cu medicul dacă ești îngrijorată din cauza reducerii numărului de mișcări ale copilului. Acesta te va întreba când ai simțit ultima dată mișcare fetală sau cât de frecvent ai simțit mișcări în ultimele două ore. Medicul te va consulta pentru a vedea starea fătului. De obicei, totul este în ordine. Dacă descoperă o problemă, probabil copilul va trebui născut de urgență sau vor trebui luate alte măsuri. Intervenția promptă previne problemele serioase.
Descoperă în CLUBUL BEBELUȘILOR totul despre:
NAȘTERE | NUME COPII | NOU NĂSCUT | BEBELUSI  | PRIMUL AN | ALAPTARE
CITEȘTE ȘI: Naștere naturală sau cezariană? Află cum te pregătești!

SURSE
Ne-au ajutat în punerea informațiilor cap la cap mai mulți medici specialiști pe obstetrică-ginecologie:
• dr. Dan Raica, medic primar cu supraspecializare în gineco-oncologie, endoscopie ginecologică, management-sanitar, uroginecologie, ecografie. Informațiile sunt preluate din articolele publica pe site-ul https://dan.raica.ro/ 
• dr. Laurențiu Crăciunaș, medic specialist obstetrică-ginecologie, https://www.contraboli.ro/
• dr. Ramona Maria Neamu, medic specialist obstetrică-ginecologie, http://drneamuramona.ro/
• https://americanpregnancy.org/labor-and-birth/braxton-hicks/
• Clinica Mayo. Ghid pentru o sarcină sănătoasă – Editura Corint