Majoritatea virozelor respiratorii (dar și gripa, care nu este o viroză respiratorie) încep la fel: temperatură ridicată, frisoane, dureri de cap, dureri musculare. Cum îți dai seama care-i una și care-i cealaltă? Iată ce ne spun specialiștii.
Deși au simptome asemănătoare, răceala și gripa sunt două afecțiuni diferite. Gripele sunt mult mai agresive și pot evolua repede în epidemii, cei mai afectați fiind copiii mici, persoanele în vârstă și cei cu boli cronice.
De ce gripa nu-i ca răceală?
Deși amândouă sunt afecțiuni respiratorii, iar diferența se face destul de greu, există semne care ar putea ridica suspiciuni că nu e vorba doar de o banală răceală, ci de gripă. Iată care sunt acestea:
Gripa debutează abrupt, simptomele, aceleași ca într-o răceală, sunt foarte intense spre deosebire de răceala comună, în care simptomele apar gradual. De cele mai multe ori, simptomele pot fi atât de puternice, încât antrenează apariția altor simptome, care par să nu aibă nicio legătură cu gripa (febra mare poate da stări de vomă sau chiar vărsături, starea de slăbiciune generală poate implica deshidratarea etc).
Febra apare mai degrabă în gripă și este mult mai mare, fiind deseori însoțită de frisoane.
Nasul curge mult în răcelile obișnuite, în gripă rinoreea este destul de rară.
Durerile de cap, precum și cele musculare, însoțite de o stare de slăbiciune, oboseală extremă sunt simptome ale gripei. Răceala comună apare însoțită de aceste simptome, însă sunt mult mai slabe, ceea ce face ca răceala să poată, cum se spune, „să fie dusă pe picioare“, în comparație cu gripa. Tusea este frecvent întâlnită printre simptomele gripei. Ea apare brusc și persistă chiar și câteva săptămâni după dispariția celorlalte simptome. Te seacă de orice puteri.
Am găsit, și o să redau mai jos, povestea simptomelor unei gripe urâte spusă de doamna doctor Irina Costache, deja cunoscuta mămică pediatru, pe blogul ei cu același nume, în martie 2018:
„Ce am simțit eu: am tratat mai mulți copii (și părinți) cu gripa decât mi s-a întâmplat mie vreodată (trebuie să spun că în timpul epidemiei din 2009-2010 eram proaspătă mămica și nu lucram). Am avut copii cu teste inițiale negative la gripă, la care din păcate s-a pozitivat după 3-4 zile de febra înaltă și stare generală extrem de modificată. Am rezistat cu brio asaltului din ultimele 2 luni de la cabinet și în gărzi, am trecut prin 2 aeroporturi și 4 zboruri fără probleme. Dar când m-a doborât am știut: a început cu o mică durere în gât și a continuat cu un… ciocan care mi-a spart orice urma de energie. O vlăguiala mai mare decât aceasta nu îmi amintesc să fi simțit demult. Astenia, oboseala, imposibilitatea de a duce la bun sfârșit ceva (orice!!!) din ce am de făcut m-au doborât. De la prima durere în gât ți până am decis că nu pot ajunge la cabinet au trecut sub 24 de ore. Evoluția este atât de rapidă încât te năucește. Slăbiciunea este cea care m-a zăpăcit cel mai mult. Am adormit în timp ce beam ceai sau îmi doream să îl beau (nu mai țin minte). Am avut o zi în care am crezut că pot doar pentru a cădea mai rău și mai de sus.
… încă nu sunt bine. Seara pare că vad luminița de la capătul tunelului, dar dimineața mă lovește aprig. Mă doare orice încercare de a mă mișca mai cu talent. Cel mai tare cred ca mă dor… urechile de la măștile pe care le-am purtat zilele acestea, doar-doar mai limitez răspândirea prin casă. Gripa chiar nu e o răceala obișnuita. Să fie cu sănătate!“
CITEȘTE ȘI: Ce determină un sistem imunitar slăbit? De ce este copilul atât de sensibil?
Ce poți face acasă în caz de gripă
Păi, în primul rând, civilizat ar fi să stai acasă dacă prezinți simptome precum cele de mai sus. „Există statistici care spun că peste 60% dintre indivizii afectați de gripă continuă să meargă la serviciu. Cam toți atâția intră în farmacie (de așteptat), dar ce te faci cu 45% care merg la magazine, 20% care merg in vizita la prieteni/rude??? sau 5% care merg la petreceri?“, scrie doamna doctor Irina Costache în același articol. Ambele fiind infecții ale aparatului respirator cauzate de virusuri, antibioticul nu are ce căuta printre medicamente. Cu toate acestea, copiii (mai ales cei mici, 2-5 ani), femeile însărcinate, vârstnicii peste 65 de ani, cei suferinzi de boli de inimă, diabet, astm, boli pulmonare sau altă boală cronică ar trebui să fie văzuți de un medic. La fel și cei care fac febră mare, însoțită de dureri abdominale sau toracice, ori dureri de cap neobișnuit de severe. Dacă niciunul dintre aceste simptome nu apare, este suficient dacă se aplică un tratament simptomatic:
- paracetamol pentru febră;
- ibuprofen pentru durerile musculare;
- sirop de tuse pentru calmarea tusei;
- un descongestionant, dacă nasul este înfundat.
În rest, este nevoie de multe lichide, odihnă și căldură.
De asemenea, igiena proprie este foarte importantă – spală des mâinile, poartă mască medicală – pentru ca atât gripa, cât și răceala sunt răspândite de virusuri. Aceștia se află în picăturile de salivă sau mucus care sunt împrăștiate de persoana bolnavă prin strănut sau tuse. Ele aterizează pe suprafețe sau sunt direct inhalate de alte persoane care se îmbolnăvesc.
Astfel, pentru a minimaliza riscul apariției unei răceli sau a unei gripe, ar trebui:
- să ne spălăm în mod regulat mâinile, în special înainte de a ne atinge gura ori înainte de a mânca cu mâinile goale alimente, precum sandvișuri sau chipsuri;
- să ștergem în mod regulat suprafețele care tind să devină contaminate, cum ar fi mânerele ușilor și tastaturile;
- să folosim batiste de hârtie, și când suflăm nasul, dar și când tușim, apoi să aruncăm șervețele la gunoi.
Iată ce scrie doamna doctor Otilia Țigănaș, medic de familie, pe blogul ei:
„Îndemnurile recente de la TV cum că «la cele mai mici semne de răceală să fugi la medic fiindcă poate-i gripă» alarmează, creează panică și, mai ales, ies din logică. Păi, dragilor, la cele mai mici semne de răceală nici medicul nu va putea ști dacă-i gripă sau nu, fiindcă diagnosticul de gripă-gripă se pune exclusiv serologic, pe analiză în sânge. Iar asta se face în situație de epidemii și de gravitate extremă. Există o grămadă de virusuri gripale blânde. În rest ele, răcelile, seamănă leit unele cu altele, mai ales la început, deci evoluția: cum avansează, cum merge boala = contextul epidemiologic, sunt factorii care te vor pune pe linia corectă a suspiciunii de gripă.“
Simptome severe ale gripei care ne trimit urgent la medic
Persoanele care fac gripă se vindecă în câteva zile, până la două săptămâni. Însă, așa cum spuneam și la începutul acestui articol, există niște grupe de risc – sugarii, copiii mici, vârstnicii și persoanele suferinde de boli cronice. Acestea sunt cele mai susceptibile de a dezvolta complicații ale gripei, care le pot pune viața în pericol: pneumonie virală, pneumonie bacteriană, sinuzită, otită medie sau agravarea bolilor cronice deja existente. Astfel, următoarele simptome ar trebui să te trimită direct la doctor:
LA SUGARI (0-12 luni): refuzul alăptării, probleme de respirație, plânsul fără lacrimi, lipsa urinării (udă mai puține scutece decât în mod normal).
LA COPII (1-12 ani): febra este însoțită de o erupție cutanată, respiră repede sau are alte probleme de respirație, pielea devine albăstruie, este irascibil, nu se trezește sau nu interacționează cu ceilalți, reapar tusea și febra și sunt mult mai intense.
LA ADOLESCENTI si ADULȚI: dificultăți în respirație, amețeli, convulsii, vărsături severe sau persistente, durere în piept sau abdomen, confuzie. CITEȘTE ȘI: Greșeli des întâlnite care duc la infecții respiratorii, alergii, obezitate și afecțiuni ale pielii
