Naşterea bebeluşului tău: momentul pe care l-ai aşteptat atât de mult este la câteva ore distanţă. Îl vei ţine în braţe, îl vei alăpta şi îţi vei privi comoara ore în şir, minunându-te de noua viaţă pe care ai adus-o pe lume!
Odată intrată în travaliu, pentru tine viitoare mămică, va începe etapa finală din fantastica călătorie a celor nouă luni de sarcina. Vei primi toată atenţia şi tot sprijinul necesar din partea medicului tău, cel care ţi-a urmărit sarcina pe tot parcursul ei şi te-a ajutat să ajungi aici.
Dincolo de toate emoţiile şi temerile legate de naşterea propriu-zisă la fel de importantă din momentul începerii travaliului va fi monitorizarea bebeluşului şi asigurarea că lui îi este bine şi că este pregătit sau pregatită să vină pe lume.
Pe lângă medicul care îl va ajuta pe micuţ şi îi va urmări atent funcţiile vitale, şi tu, mămica lui, poţi face în aşa fel încât venirea lui pe lume să fie cât mai puţin traumatizantă.
Mediul în care el a “locuit” şi s-a dezvoltat timp de 9 luni va fi părăsit, puţin câte puţin, din momentul începerii travaliului. Bebeluşul se aseaza cu capul în jos, foarte aproape de canalul naşterii (vaginul). Tocmai de aceea, la fiecare contracţie a ta, el este împins către ieşirea din vagin.
Atitudinea psihică, dar mai ales modalitatea fizică prin care alegi să treci prin travaliu, îl pot ajuta pe bebeluşul tau să vină mai uşor pe lume. De aceea, îţi prezentăm câteva modalităţi prin care poţi uşura naşterea copilului tău.
Poziţia din timpul travaliului şi a naşterii
Există multe modalităţi de a trece prin travaliu şi de a naşte. Cea mai folosită şi, din păcate, şi cel mai încurajat mod de la naşte in spitalele româneşti, este poziţia în care gravida stă aşezată pe spate.
Este poziţia în care medicului îi vine cel mai usor să facă diferitele manevre necesare în momentul naşterii sau al travaliului, dar, totodată, poziţia cea mai puţin fericită pentru tine şi pentru bebeluşul tău. Şi asta pentru că uterul (mărit de pana la 20 ori de-a lungul celor 9 luni de sarcină) apasă pe vena cavă, reducând fluxul sanguin al corpului tău şi împiedicând oxigenarea corectă a bebelusului. El este astfel supus unui stres major în timpul naşterii şi, în unele cazuri, poate surveni o asfixiere dacă cordonul ombilical este înfăşurat în jurul gâtului.
Când mama stă pe spate pentru a naşte, ea nu foloseşte gravitaţia care ar putea lucra în avantajul ei şi al copilului ei. De gravitaţie te poţi folosi dacă în timpul travaliului încerci să te dai jos din pat şi să te plimbi cât mai mult sau să foloseşti bara de la pat pentru a te lăsa pe vine, cu picioarele cât mai flexate.
Această poziţie favorizează deschiderea cervixului cu mai mult de 2 cm în plus faţă de poziţia clasică de stat pe spate, reduce durerile din timpul contracţiilor şi scurtează durata travaliului. Oxigenarea şi circulaţia sângelui bebeluşului sunt mult îmbunătăţite de această poziţie. Deloc de neglijat este faptul că femeile care nasc în poziţia aceasta au parte de mai puţine epiziotomii şi rupturi vaginale.
Metoda de nastere
Modul în care naşti, fie că e vorba de naştere vaginală, cezariană sau alegi să naşti în apă, afectează sau uşurează venirea bebeluşului tău pe lume. Primele două sunt modalităţile cele mai răspândite în Romania, fiecare dintre ele cu avantaje şi dezavantaje pentru mamă şi făt.
Naşterea vaginală este metoda prin care copilaşul trebuie să lupte şi să lucreze cot la cot cu mama lui pentru a veni pe lume. Poate avea probleme de oxigenare insuficientă sau poate suferi traumatisme dacă medicul ar fi nevoit să folosească forcepsul pentru a-l scoate. Un avantaj major al naşterii vaginale este că pregăteşte, pe toată durata travaliului, întreg organismul copilului pentru viaţa din afara placentei. Plămânii încep să lucreze treptat şi nu dintr-o dată, aşa cum se întâmplă la naşterea prin cezariană. Fluxul sanguin se ajustează pentru viaţa exterioară.
Naşterea prin cezariană uşurează mult munca mamei şi a fătului însă prezintă dezavantajul că bebeluşul este “extras” brusc din căsuţa comodă în care s-a dezvoltat atâtea luni şi scos afară de mâna medicului care îl va apuca întâi de cap şi apoi de umeri pentru a-l scoate din uterul mamei. Poate avea probleme cu respiraţia, plămânii fiind forţaţi să lucreze brusc. Însă este o modalitate de a naşte total indicată atunci când bebeluşul are o greutate mare (peste 4 kg), naşterea prin cezariană ferindu-l de eventualele probleme pe care le-ar avea dacă ar fi forţat să treacă prin canalul naşterii (sufocare, traumatisme ale umerilor sau ale capului).
Naşterea în apă, deşi extrem de puţin uzitată în România, este modalitatea total sigură pentru tine şi pentru bebeluşul tău.
Poţi naşte în poziţia şezând în mâini şi genunchi (poziţie folosită în timpul premergător naşterii) sau chiar dacă naşti în poziţia clasică, aceea în care tu stai întinsă pe spate, faptul că vei fi inconjurată de apă te va avantaja şi pe tine (reducând drastic durerile naşterii, facilitând deschiderea pelvisului mult mai uşor în contracţii), dar şi pe bebe, pentru că lui îi asigură tranziţia uşoară de la apa din uter la… apa din bazinul în care are loc naşterea, deci într-un mediu oarecum similar. Infecţia bacteriană de la mamă la copil este mult redusă în cazul naşterii în apă şi aici ne referim preponderent la infecţia cu streptococ B.
Pot lua analgezice in timpul travaliului?
Narcoticele pot reduce durerea însă pot avea multe efecte adverse şi la mamă, dar mai ales la bebe. Cele mai folosite metode medicamentoase de a reduce durerea în timpul travaliului şi al naşterii sunt anestezia epidurală şi anestezia generală.
Anestezia epidurală are efecte adverse asupra bebelului destul de ambigue, spre deosebire de efectele adverse asupra mamei care sunt destule şi deloc de neglijat. Bebeluşul poate deveni letargic şi poate avea probleme în a se mişca către poziţia de naştere.
Epidurala mai este vinovată şi pentru depresia sistemului nervos al bebeluşului (încetinirea simţurilor şi a centrilor mişcării), dar şi pentru scăderea bătăilor inimii. Mama nu va mai simţi nevoia pregnantă de a împinge pentru a ajuta bebeluşul să fie scos afară şi atunci intervine traumatizarea lui prin lungirea perioadei în care el trebuie să treacă prin canalul naşterii.
Anestezia generală efectuată în cazul naşterilor prin cezariană cauzeaza mamei pierderea totală a simţului şi a conştienţei experienţei prin care trece. Efectuarea anesteziei generale asupra unei femei care naşte creşte de două ori riscul decesului matern. Iar bebeluşul va suferi, ca şi în cazul anesteziei epidurale, de o depresie puternică a sistemului nervos, de o tensiune arterială scăzută, dar şi de prelungirea eliminării din organism a substanţelor anestezice.
Concluzia care trebuie trasă în urma tuturor acestor avantaje sau efecte adverse ale unora sau altora dintre modalităţile prin care tu alegi să îţi aduci bebeluşul pe lume este că cel mai bine ar fi să discuţi în detaliu cu medicul care îţi supraveghează sarcina şi care urmează să te asiste la naştere, situaţia ta medicală dar şi a copilului.
Simte-te liberă să pui toate întrebările despre condiţiile în care vei naşte, sprijinul de care te vei bucura şi posibilităţile de a uşura venirea pe lume a copilului tău.
O ecografie în săptămânile 33-34 de sarcina poate fi un instrument cu care vei putea decide, în funcţie de starea placentei şi de poziţia copilului, care este modalitatea cea mai bună de a naşte un copil sănătos şi cât mai puţin afectat de intrarea într-o lume complet nouă pentru el.
