Ce ai face dacă ți-aș spune… că sănătatea sistemului nostru imunitar stă în puterea unor bacterii. Da, da, însă unele bune. Se numesc probiotice și sunt microorganisme care trăiesc în intestine. Le găsim și în alimente, iar consumul acestora în mod constant ne ferește de bolile de sezon și nu numai.
Flora intestinală reprezintă o comunitate complexă de microorganisme care trăiesc în interiorul tractului digestiv al oamenilor și animalelor. Flora intestinală umană cuprinde cel mai mare număr de bacterii, dacă ar fi să comparăm cu celelalte zone ale organismului. Rolul bacteriilor florei intestinale este să fermenteze alimentele ingerate (fibrele alimentare din dietă, spre exemplu), să stimuleze sistemul imunitar, producția de anticorpi, să combată infecțiile, având și acțiune antivirală. Această floră intestinală se dezvoltă complet în jurul vârstei de 2 ani. Ea se modifică de-a lungul vieții, fiind influențată de ceea ce mâncăm și de starea de sănătate.
Care sunt semnele unui dezechilibru în flora intestinală
Modificările severe ale florei intestinale sunt asociate cu obezitatea, dar și cu infecțiile sau chiar cu cancerul. Fără floră intestinală, corpul uman nu ar putea să utilizeze unii carbohidrați nedigerabili, deoarece unele bacterii din floră posedă enzime pentru degradarea unor polizaharide, enzime care lipsesc din celulele umane.
Alterarea numărului de bacterii intestinale (care poate apărea în urma tratamentului cu antibiotic), poate afecta sănătatea noastră și capacitatea de digestie a alimentelor. Diareea apărută în urma unui tratament cu antibiotice reprezintă o iritare a intestinului, modificarea florei intestinale permițând bacteriilor patogene (cele rele) să se dezvolte. Unele antibiotice favorizeaza multiplicarea bacteriei clostridium difficile, prezentă în mod normal și inofensiv în tractul intestinal a 90% din populație, ceea ce poate duce la o colită pseudomembraboasă. Cele mai frecvente afecțiuni la care ne expunem atunci când nivelul probioticelor nu este optim sunt constipația, diareea, bolile de nutriție, afecțiunile cutanate, infecțiile cu Candida, răcelile frecvente, depresia.
Cine destabilizează flora intestinală
Stilul de viață și dieta necorespunzătoare sunt, și în acest caz, principalii vinovați. Pe primul lor sunt tratamentele abuzive cu antibiotice, de multe ori fără să existe o recomandare din partea unui medic. Apoi este vorba de dietele prea bogate în zahăr și carbohidrați, dar și de pesticidele din cerealele și legumele pe care le mâncăm, ori de reziduurile de antibiotice din carnea de pasăre și produsele lactate de pe piață. Nici apa plină de clor și fluor nu ne face bine. Citește și: Mucilagiu de orez
De unde putem lua probiotice pentru echilibrarea florei intestinale
Din alimente sau din suplimente naturale, pe care le găsim în farmacii. Alimentele care ne oferă cel mai bun aport de probiotice sunt:
Iaurtul. Însă cel natural, preparat în casă din lapte de la țărani, nu din cel ce se găsește în supermarketuri. Și cu atât mai puțin cel cu fructe, pentru că acesta conține sirop de porumb bogat în fructoză, îndulcitori artificiali, conservanți și arome sintetice, care nu aduc beneficii sănătății, ci dimpotrivă. Bacteriile lactice din iaurt consumă o parte din lactoza din lapte și îmbunătățesc digestia lactozei în cazul persoanelor care au o toleranță mai redusă la lactoză. Persoanele care nu pot consuma lapte nu au, de regulă, nicio problemă în a consuma iaurt. Oferă-i-l celui mic în perioada diversificării alimentației, dar consumă și tu pentru sănătate. Citește cu atenție eticheta iaurturilor de pe rafturi și alege dintre cele care au mai puțin zahăr, adaos de calciu, vitamina D și cât mai mic procentul de arome.
Chefirul este și el o sursă importantă de probiotice.
Chefirul este o combinații de bacterii și ciuperci, un produs lactat din lapte fermentat, foarte sănătos pentru tractul digestiv, fiind și un bun antioxidant. Prin simpla introducere a acestuia în alimentație putem ajuta la refacerea florei intestinale și la prevenirea bolilor digestive ca urmare a tratamentului cu antibiotice.
Varza murată și murăturile în saramură.
Nu de sărăcie puneau bunicii noștri varza la murat toamna, ci pentru că știau că acest preparat le asigură o sănătate de fier peste iarnă. Această legumă, care își dovedește calitățile extraordinare atât crudă, cât și murată, este antitumorală, antioxidantă și antiinflamatoare. Dincolo de faptul că este sursă de probiotice (în 150 de grame de varză murată se regăsesc peste 10 miliarde de bacterii benefice), varza murată este singurul aliment vegetal care conține vitamina B12, vitamina care protejează sistemul nervos. Zeama de varză ajută în prevenirea infecțiilor respiratorii, vitaminizează și mineralizează organismul (este o sursă excelentă de vitaminele B, A, E, K și C).
Măslinele verzi, în saramură, conțin mari cantități de probiotice.
Saramura este mediul ideal de înmulțire a culturilor de bacterii benefice. Alege măsline în saramură și consumă-le ca pe o gustare, fără a le trece printr-un proces de preparare termică, pentru a-și păstra calitățile. Oțetul de mere conține probiotice și e ușor de introdus în meniul zilnic ca dressing pentru salate. Există și alte alimente bogate în probiotice, precum tempeh (un preparat din soia, originar din Indonezia, folosit ca înlocuitor al cărnii, bogat în vitamina B12 și probiotice), microalgele (chlorella și spirulina), ciocolata neagră, brânza de vaci fermentată, pasta miso din bucătăria japoneză (un amestec obținut din boabe de soia cu orez, orz, drojdie, sare și apă, ținut la fermentat de la câteva luni până la 2 ani).
Dar prebioticele ce sunt? E același lucru cu probioticele?
Nu, desigur. Prebioticele sunt carbohidrați pe care organismul nu-i poate digera și care acționează ca hrană pentru probiotice. Sursele de prebiotice sunt cerealele integrale, bananele, ceapa, usturoiul, sparanghelul, prazul, frunzele de păpădie, mierea și anghinarea.
