Mămăliga în meniul bebelușilor. Cum o fac, când i-o ofer, cu ce o combin?

Cum să te numești român și să nu diversifici alimentația bebelușului tău cu mămăliguța moale, bună și dulce? Dar e, oare, potrivită stomăcelelor bebelușilor? De la ce vârstă?

Să punem apa la fiert și să purcedem la a povesti!

Pâinea de porumb se mai numea mămăliga pe vremea când cerealele erau ingrediente de bază în alimentația zilnică a românilor. Dar porumbul nu a fost prima cereală în alimentația românilor. Înaintea lui, meiul, grâul, năutul și fasolea boabe reprezentau ingredientul principal pentru un terci pe care învățaseră să-l pregătească de la legionarii romani.

Prăjeau boabele pe plită, le striveau în mojare de piatră și fierbeau apoi praful până când obțineau un terci moale sau o formă mai solidă, cu o consistență asemănătoare mămăligii. Un astfel de preparat se servea în loc de pâine, cel mai adesea lângă diferite tocane, lapte simplu de vacă sau alte lactate.

Porumbul a ajuns prima oară în țara noastră la sfârșitul anilor 1600 și a început să fie cultivat în Valea Dunării, unde clima îi era potrivită. Încet, încet, a înlocuit făina de mei, gustul ei fiind mai bun. Încă de atunci, mămăliga se prepara ca și acum: se punea apă la fiert, cu sare, într-un vas de tuci și se adăuga făina de mălai. Iar pentru că se cultiva ușor și cu costuri minime, în perioadele de foame din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea mămăliga a devenit alimentul de bază al săracilor.

Când pot să-i ofer mămăligă bebelusului?

Până la vârsta de 6 luni, bebelușului îi este recomandat doar laptele matern sau laptele special de bebeluși. După această vârstă, bebelușul poate începe diversificarea alimentației. Specialiștii sunt de părere că primele alimente ar trebui să fie, totuși, legumele și fructele, abia mai apoi, în jurul vârstei de 9-10 luni (mămăliga) sau după vârsta de 1 an (boabele fierte). Primele amintite sunt mult mai bogate în substanțe nutritive și, evident, mult mai sănătoase, decât cerealele.

Care au, totuși, rolul lor în dieta noastră. Terciurile de cereale trebuie introduse în alimentația bebelușului într-o anumită ordine: cele de orez, hrișcă, porumb, grâu, ovăz, griș. Grișul, spre exemplu, are puține fibre, iar conținutul de vitamine și minerale este mai mic decât în alte cereale. Consumul de griș la copiii până într-un an a fost făcut vinovat de apariția rahitismului, specialiștii fiind de părere că această cereală împiedică absorbția calciului în organism.

Porumbul, însă, este o bună sursă de vitamine, în special complexul de vitamine B atât de importante în dezvoltarea creierului, metabolizarea zaharurilor, proteinelor și acizilor grași, precum și în menținerea celulelor noi, reducând riscul apariției anemiei. Pe lângă vitamine, porumbul oferă o mulțime de minerale, precum fosfor, potasiu, magneziu, zinc, fier și oligoelemente.

Iată un scurt „CV“ al porumbului:

*sursa informațiilor din tabel: www.momjunction.com

În concluzie, porumbul aduce beneficii pentru bebeluș, atâta vreme cât îi este oferit cu moderație. Îl ajută să ia în greutate, îi susține dezvoltarea creierului, îi îmbunătățește metabolismul și îi susține dezvoltarea celulară. E și un bun aliment laxativ, ceea ce înseamnă că ar trebui introdus în dietele bebelușilor cu probleme de constipație. Dar, atenție: corpul poate deveni alergic la porumb dacă sistemul imunitar nu identifică corect proteinele oferite de acesta, eliberând, pentru a lupta împotriva lor, niște anticorpi. Anticorpii declanșează o mulțime de substanțe chimice, printre care histamina, care provoacă o serie de reacții alergice (crampe, diaree, greață, vărsături, urticarie, eczeme, umflarea limbii, gurii sau a gâtului).

Cum prepar mămăliguța pentru bebe?

Găsești pe piață o mulțime de variante de porumb: boabe conservate, făină de mălai, proaspăt/crud sau congelat.

Este recomandat să prepari mămăliga micuțului din mălai necernut, nu din mălai grișat, care este lipsit de multe beneficii ale boabelor de porumb, dar se bucură de un timp de fierbere mult mai scurt. Ideea este să păstrați mereu proporțiile de 1 la 4 (o porție apă și patru mălai), dacă doriți o mămăligă mai tare, sau 1 la 2, atunci când doriți să preparați o mămăligă mai moale. Potrivită pentru bebeluși este cea moale.

Poți să o prepari tradițional (în apa care fierbe se adaugă mălaiul în ploaie și se amestecă pe foc mic până se desprinde de pe pereții vasului în care fierbe) sau, pentru a fi sigură că bebelușul o va accepta, poți adăuga după fierbere, puțin lapte matern sau lapte formulă pentru bebeluși. NU este nevoie de sare, bebelușul nu cunoaște gustul sărat al mămăliguței și până la 1 an nici nu este recomandată sarea în alimentația celor mici. Porumbul și, desigur, și mămăliga au un gust dulceag ce poate fi ușor acceptat de bebeluși.

Cu ce poate fi combinată mămăliguța?

Așa cum spuneam mai sus, introdusă în alimentația piciului de la vârsta de 10 luni, mămăliga ar trebui amestecată, mai întâi, doar cu lapte matern sau formulă. Alte alimente potrivite cu mămăliga în farfurioară și deja introduse în meniul diversificat al bebelușului sunt: brânzica de vaci, iaurtul natural, piure din legume fierte, coapte sau la grătar, piure de sfeclă roșie. Nu te grăbi să-i oferi toate gusturile până la 1 an. Cu cât introduci mai lent noile alimente în diversificarea alimentației, cu atât mai mari sunt șansele să-ți accepte mai multe alimente.

După ce a împlinit vârsta de 1 an, apare și peștele în alimentația celui mic, adaugi untul și smântână (acum apar ciulamalele!) și, deci, ai mult mai multe variante de rețete care conțin mămăliga. Iată doar câteva idei pentru bebei mai măricei:

• degețele de mămăligă pe grătar cu sos de roșii, usturoi și busuioc proaspăt (1 an +)
• piure de spanac (cu smântână) pe pat de mămăligă (1 an +)
• frigărui cu mămăligă și legume la grătar (ardei, roșii, dovlecel) cu sos de iaurt (1 an +)
• mămăliguță cu mâncărică de legume (1 an +)
• mămăliga fiartă în lapte cu smântână și unt (1 an +)