Alergiile la copii: „Atenție la produsele naturiste, cum ar fi crema de gălbenele! Acestea au în componența lor polen, deci au potențial alergic ridicat“ – interviu cu dr. Dinu Ion, medic specialist alergologie și imunologie clinică, medic primar boli infecțioase
De ce crește numărul de copii cu alergii? Unde greșim? E vorba de prea multă grijă, îi ferim de tot și de toate sau, din contră, îi expunem la mult prea mulți alergeni? Ce poate face o mămică acasă când se confruntă cu simptome de alergie și mai ales ce să NU facă? Toate acestea și mult mai multe despre alergiile copiilor în interviul de mai jos cu Dr. Dinu Ion, medic specialist alergologie și imunologie clinică, medic primar boli infecțioase.
Cele mai multe afecțiuni apărute în copilărie sunt puse pe seama unei incomplete dezvoltări ale sistemelor din corpul copiilor. Nu așa stau lucrurile în ceea ce privește alergiile, se pare. În cazul lor, sistemul imunitar, care are sarcina de a apăra organismul de corpurile străine, precum bacteriile, virușii sau toxinele, este cel care reacționează exagerat la substanțe comune (polen, mucegai, chimicale, acarieni, poluare) și declanșează ceea ce numim reacție alergică. Explicați-ne ce se întâmplă în corpul unui copil care are reacții alergice și care sunt simptomele unei alergii (mai ales pentru mămicile care văd pentru prima oară astfel de reacții la bebelușii lor)!
Alergiile, în general, au determinism genetic în proporție de 25% și chiar mai mult. La copii, manifestările cele mai frecvente sunt tegumentare (urticarii, dermatite atopice), dar și respiratorii (bronșiolite). Erupțiile tegumentare se traduc prin mâncărimi persistente, roșeață, ce dau disconfort copilului, bronșiolite care generează dificultăți respiratorii, anxietate, senzație de asfixie, din cauza colabării (n.red. turtire) sau îngustării căilor respiratorii în urma inflamației. Sunt afecțiuni severe care necesită consult pediatric (alergologic). Mecanismul este imunoalergic, având la bază producerea de IgE specifice Ag (antigenului – polen, mucegai, îmbrăcămintea colorată sintetic cevine în contact cu tegumentul etc).
La ce sunt bebelușii și copiii mici cel mai des alergici? (polen, mucegai, chimicale, acarieni, poluare, latex…)
Cele mai frecvente expuneri sunt la aeroalergeni – polen, mucegai, păr de pisică, praf din casă –, dar și la alimente alergene – lapte de vacă, ouă, țelină, căpșuni – ce pot determina apariția urticariei alergice. Dermatita de contact frecventă la copiii de vârstă mică apare de la coloranții din îmbrăcăminte sau de la produse naturiste (!), cum ar fi crema de gălbenele (!). Asta pentru că produsele naturiste au în componența lor polen, deci au potențial alergic ridicat.
Ce părere aveți despre introducerea alimentelor cu potențial alergenic cât mai devreme?
Organizațiile mondiale cu rol decizional în creșterea copiilor au căzut de acord, mai nou, că cu cât introducem mai devreme alimentele cu potențial alergen în alimentația copilului și cu cât e mai expus la alergeni de la vârste fragede, cu atât mai mic este riscul să dezvolte alergii. Cum comentați acest lucru?
Într-adevăr, sunt opinii diverse cu privire la precocitatea contactului cu alergenul, însă apar câteva nuanțe: spre exemplu, nu contează atât contactul de la vârsta foarte mică cu componentele alergene, ci mai degrabă nașterea copilului într-un mediu cu alergeni (prezența pisicii, ca animal de companie, atât pe perioada gravidității, cât și în continuare, în primele zile ale bebelușului). Explicația probabilă ar fi că de la contactul t0, antigenul alergenic nu este recunoscut ca fiind non-self (n.red.: antigenele din propriile celule sunt cunoscute sub numele de auto-antigene, în timp ce acelea care nu își au originea în corpul nostru sunt numite antigene non-self) și se produc imunoglobuline specifice (anti antigen), inducându-se o toleranță imunologică. Regula este valabilă pentru orice animal de companie (pisica fiind un exemplu comun).
Deci e bine să nu avem în casă niciun animal cât timp suntem însărcinate și cât timp copilul e bebeluș?
Autoantigenele pot dezvolta autoanticorpi ce stau la baza declanșării bolilor autoimune. Pe timpul gravidității și-n continuare, permanent (copilărie, pubertate, adolescență, maturitate) este de preferat să NU avem contact cu animalele de companie. Dacă totuși nu se poate evita, este mai bine că acest contact să se facă din perioada gravidității și din primul moment după naștere, pentru că se induce toleranța imunologică, ceea ce NU duce la dezvoltarea bolilor alergice! Contactul ulterior cu alergenul (a copilului la vârsta pubertății sau adolescenței), fără a exista acea continuitate graviditate-momentul t0 (la naștere) și în continuare (adică ne dezvoltam intrauterin și ne naștem în mediu cu animale de companie!) duce la apariția bolilor alergice!
Privitor la precocitatea diversificării alimentației, lucrurile nu cred că stau la fel. Am consultat copii alergici (cu urticarii alergice, dermatite atopice), la care diversificarea alimentației s-a făcut la 4-5 luni și nu de la 6 luni. Alimentele NU trebuie introduse mai devreme de 6 luni și este important să nu fie alergene. Deci, NU albuș de ou, lapte de vacă, supe sau ciorbe cu țelină, păstârnac, pătrunjel rădăcină, fructe cu semințe și puf – care au alergeni majori în compoziție. Cei care trăiesc pe lângă animale, cum am menționat anterior, NU sunt predispuși la a face alergii!
CITEȘTE ȘI: Diversificarea copilului cu risc de alergii
ClubulBebelușilor.ro: Vitamina C, mineralele sau tratamentele naturiste ajută în alergiile bebelușilor și ale copiilor mici? Dacă da, care sunt și cum se administrează? Rolul lor este de a crește imunitatea, dar acest lucru nu vine în contradicție cu reacția alergică? Explicați-ne!
Nu, tratamentele naturiste trebuie uitate! Vitamina C sau mineralele n-au nici un aport în imunitate, nefiind necesară folosirea lor fără recomandare medicală avizată!
ClubulBebelușilor.ro: Ce poate face o mămică acasă când se confruntă cu simptome de alergie și mai ales ce să NU facă? Care sunt simptomele care au nevoie urgentă de medic?
Atitudinea corecta a părinților din punct de vedere alergic pentru bebeluși ar fi:
- alimentația la sân 1 an de zile;
- evitarea consumului de alimente alergene de mamă în perioada alăptării (se transmit prin lapte);
- diversificarea alimentației la 6 luni (nu mai devreme), cu evitarea albușului de ou, fructe cu semințe și puf (căpșune, zmeură, fragi, caise, piersici);
- evitarea folosirii laptelui de vacă în diversificarea alimentației.
- control medical alergologic la nevoie.
- Evitarea contactului cu animalele de companie (pisica, hamsterul, câinele, porcul de Guineea etc.)
CITEȘTE ȘI: Laptele de vacă în alimentația copilului
Simptomele respiratorii reprezintă o urgență medicală. Acestea apar predominant pe timpul nopții, fiind uneori preambulul astmului bronșic alergic la vârsta pubertății sau adolescenței. Manifestările de tip urticarii – dermatite – reclamă consult și tratament de specialitate pentru a evita cronicizare sau complicațiile (dermatita exematiformă).
ClubulBebelușilor.ro: Cum se pune diagnosticul și în ce constă tratamentul? În ceea ce privește tratamentul, discuțiile sunt foarte ample… este, se pare, de lungă durată, se încearcă mai multe medicamente, unguente etc., așa este?
Diagnosticul și tratamentul bolilor alergice se stabilește de alergolog (copilul de cel puțin 3 ani beneficiază de testare alergologică), pediatru, dermatolog. Nu se recurge la diagnosticul și nici la tratamentul bolilor alergenice „după ureche“.
ClubulBebelușilor.ro: Ce se întâmplă dacă nu tratăm aceste reacții alergice? Ce alte afecțiuni (astmul, spre exemplu?) sunt asociate reacțiilor alergice netratate?
Bolile alergice nediagnosticate și netratate corect și la timp (cât mai devreme) pot evolua către complicații – de la rinita alergică, la astm bronșic sau, pur și simplu cronicizarea simptomelor.
ClubulBebelușilor.ro: Unele simptome ale îmbolnăvirii cu noul virus corona seamănă foarte mult cu simptomele multor alergii. Ce ne puteți spune despre alergii în contextul acestui nou virus?
Orice manifestare alergică mărește riscul unei eventuale infecții cu coronavirus și invers – o infecție cu SARS-COV-2 potențează un astm bronșic alergic – cu consecințe uneori grave.
ClubulBebelușilor.ro: În concluzie, care ar fi regulile ce trebuie aplicate când vine vorba despre un copil alergic?
- Evitarea pe cât posibil a contactului cu alergenii respiratori, cei alimentari și cei din medicamente (atunci când nu există recomandarea medicului avizat pentru a institui acel tratament);
- Punerea unui diagnostic corect, lucru care nu se face decât de către medicul specialist, în colaborare cu medicul pediatru și dermatolog:
- Instituirea unui tratament precoce, corect stabilit, contribuie la o evoluție favorabilă pe termen mediu și lung.
Răspunsuri oferite de Dr. Dinu Ion, medic specialist alergologie și imunologie clinică, medic primar boli infecțioase.
