Ce trebuie să știe un copil când intră în clasa pregătitoare?

Ce trebuie să știe un copil când intră în clasa pregătitoare? Care sunt achizițiile cu care pășește în școală? De cele mai multe ori, copiii sunt pregătiți să intre în rândurile școlarilor. Numai că uneori… parcă nu se aliniază toate așa cum ar trebui. Dacă își pot lega șireturile (sunt capabili) și sunt entuziasmați să o facă singuri (sunt motivați), atunci vor reuși să facă asta de câte ori trebuie. De regulă, dificultățile apar dacă abilitatea și dorința nu se întâlnesc.

Auzi adesea părinți spunând despre copiii lor că sunt imaturi. Maturitatea de care vorbesc ei nu este însă o calitate sau lipsa vreuneia. Ci este un lung proces despre descoperiri, înțelegeri și asimilări care îl ajută pe copil să dobândească anumite abilități. Acestea, la rândul lor, îl vor ajuta mai departe să-și dezvolte capacitatea de trata complexitatea vieții.

Există etape și faze de dezvoltare ale acestei maturități, termen care, în limbaj de specialitate, se înlocuiește cu dezvoltare. Aceste repere în dezvoltarea copilului se urmăresc în primul rând de către părinți, dar și de către educatori, medici și specialiști. Evaluarea timpurie a copiilor este un instrument folosit pentru a aduna și oferi celor interesați informații cu privire la dezvoltarea și creșterea copilului.

Cum arată un copil la intrarea în școală

Sentimente și comportament. Între 4 și 5 ani, copilul e deja un veteran explorator care învață să-și exprime emoțiile. El poate face multe lucruri în multe feluri. De exemplu poate vorbi, se folosește de gesturi și emite sunete, pictează și realizează lucruri.

Preferă să fie înconjurat de oameni, vrea să se facă plăcut mai ales de prietenii de vârsta lui. Chiar dacă prietenii imaginari au încă un loc de cinste în mintea lor. Ca socializare, l-ați auzit deja vorbit cu alți copii de vârsta lui, spunând „îmi pare rău“, supunându-se regulilor trasate de alții la jocuri și bucurându-se când li se întâmplă altora lucruri bune. Îi place să se facă util, deși încă nu poate încă lua singur decizia de a începe o acțiune.

E nerăbdător să înceapă școala, deși are emoții legate de acest eveniment. Vorbește cu el despre această etapă importantă, pentru a-i risipi teama. E normală reacția lui, însă îl poți ajuta să se simtă mai puțin îngrijorat dacă îi povestești din experiența ta la școală, de pildă.

E perioada în care ar putea să înceapă să ascundă adevărul sau chiar să spună minciuni. De exemplu, ar putea spune „nu eu am făcut-o“ chiar și atunci când el este autorul. E o parte normală a dezvoltării unui preșcolar. Specialiștii spun că este rodul imaginației bogate a copiilor, însă va trebui să ai grijă să-i explici cauzele dar și consecințele vorbelor mincinoase. Cu răbdare și dragoste, orice copil va înțelege că este un comportament neplăcut.

Joaca și învățarea. După cum vezi, încă sunt strâns legate cele două activități și așa va fi multă vreme de acum încolo. Tot în joacă, el va învăța să exploreze sentimentele în această perioadă.

Îi place să cânte, să danseze și să interpreteze roluri. Cu ajutorul teatrului, a jocului de rol, va descoperi diferența dintre fantezie și realitate. Este din ce în ce mai conștient de sexul lui, preferând să se joace jocuri specifice genului, fetele „de-a mama“, băieții „de-a soldații“.

E și foarte curios de cum arată corpul lui comparativ cu al altor copii, așa că l-ai putea surprinde arătându-și părțile intime altor copii și cerându-le acestora să facă la fel.

Gândirea. Abia pe la vârsta de 5 ani, un copil realizează (poate să înțeleagă) că jucăriile nu sunt vii, la fel ca omul și animalele. Curiozitatea crescută, lărgirea treptată a câmpului explorărilor perceptive, însușirea tot mai bună a limbajului, implicarea în joc și alte forme de activitate îl vor ajuta să se dezvolte mintal.

Cea mai semnificativă trăsătură a gândirii în perioada preșcolară o constituie dezvoltarea capacității copilului de a sesiza relațiile dintre fenomene, cum ar fi: relațiile cauzale, succesiunea evenimentelor, simultaneitatea și necesitatea în situații care au o frecvență mare în mediul ambiant.

În perioada antepreșcolară, pentru identificarea obiectelor şi însuşirilor acestora, copilul întreabă „Ce este aceasta?“, în perioada preșcolară, pe baza intensificării intereselor de cunoaştere, copilul întreabă „De ce?“.

Gândirea lui este intuitivă și operează cu preconcepte apărute în perioada antepreșcolară, însă acestea câștigă în precizie putându-se baza pe o experiență perceptivă mult mai intensă.

Limbajul. Știe și îi face plăcere să povestească cum se simte, să vorbească despre ideile sale și să spună cuvinte care rimează. Pune o mulțime de întrebări și vrea să știe semnificația cuvintelor. Acest lucru face parte din modul în care el învață mai multe despre lumea în care trăiește.

La patru ani, preșcolarul știe sute de cuvinte și poate construi propoziții formate din 5-6 cuvinte sau mai mult. Acestea au sens și noimă, astfel încât îl poți înțelege foarte bine.

Până la cinci ani, ar trebui depășite toate deficiențele de pronunție, astfel încât copilul să vorbească mult mai clar. Va cunoaște, va înțelege și va folosi chiar și mai multe cuvinte, adesea în propoziții mai complexe, de până la nouă cuvinte.

Activități zilnice. Îmbrăcarea se realizează destul de ușor pentru copilul preșcolar. De asemenea, el poate folosi o furculiță, o lingură și, uneori, un cuțit — de exemplu pentru a unge untul pe pâine. Încă mai trebuie să-l supraveghezi și să-l ajuți uneori, dar el poate să meargă singur la toaletă, să-și spele mâinile după și și știe să se spele singur pe dinți.

Activități fizice. Un copil la această vârstă este foarte activ, îi place să alerge, să urce și să coboare scări folosindu-și ambele picioare, să arunce și să prindă mingea, să sară și să stea în echilibru pe un picior.

De asemenea, abilitățile motorii fine ar trebui să fie la un nivel ridicat. Un preșcolar știe să taie cu foarfeca, să-și scrie prenumele cu litere de tipar, să deseneze un cerc și chiar câteva detalii ale corpului uman și hainelor atunci când desenează oameni (cum ar fi degetele, nasturii, firele de păr, sprâncenele).

La această vârstă, preșcolar ar putea să mai știe:

• să-și spună numele, adresa și numărul de telefon al unuia dintre părinți;
• care e stânga și care dreapta;
• să înșurubeze capacul unei sticle;
• să spună care dintre două obiecte este mai greu;
• ce înseamnă eveniment din trecut, din prezent și din viitor înțelegând diferența dintre lucruri pe care le-a făcut, le face și le va face.

Iată ce activități îl pot ajută să se dezvolte frumos în această perioadă:

• oferă-i timp să descopere prin joacă. Prin joacă, preșcolarii experimentează o mulțime de sentimente (bucuria, entuziasmul, furia sau teama). Organizează-i programul în așa fel încât să aibă cât mai multe reprize de joacă, afară, în casă, cu jucării, cu cărți etc.
• fă-ți timp pentru a te juca cu el jocuri creative și imaginative: pictura, desenul, jocurile de rol, jocurile în care creați muzică sau jocurile de mișcare pe muzică, toate îi vor dezvolta mintea și abilitățile fizice.
• Citiți mult împreună. De câte ori puteți, oriunde vă aflați, luați o cărticică cu voi! Apoi povestiți, cântați, spuneți poezii sau creați voi rime scurte, nostime. Toate acesta îi vor dezvolta vocabularul, gândirea și imaginația.
• Jucați-vă mult împreună. Când joci, spune lucruri cum ar fi „Acum este rândul meu să construiesc turnul, apoi vine rândul tău“, sau „Împarte bulinele roșii cu mine și voi împărți bulinele verzi cu tine“. Împărțirea este încă dificilă pentru copii la această vârstă.
• Gătiți împreună. Acest lucru îl ajută să înțeleagă conceptul de alimentație sănătoasă, să învețe cuvinte noi și să înțeleagă concepte de matematică cum ar fi „jumătate“, „1 linguriță“ sau „30 de minute“.