Fiecare copil se dezvolta in ritmul sau. Nici macar fratii sau gemenii nu se dezvolta in exact acelasi ritm. Unii copii sunt mai stapani pe ei din punct de vedere motor, altii mai putin curajosi vor face tarziu primul pas singuri, dar vor vorbi foarte devreme. De cele mai multe ori acestea sunt particularitati ale fiecarui copil in parte si nu au nici o semnificatie pentru dezvoltarea ulterioara a celui mic.
Insa mamele, mai ales daca sunt la primul copil, vor fi tentate sa cada in cercul vicios al comparatiilor, sa se ingrijoreze, sa judece si sa conditioneze. Toata lumea care a petrecut macar o ora in compania unei mame o putut remarca ca nu prea poate rezista tentatiei de a vorbi despre proprii copii. Parcul si mai nou grupurile de mamici din online sunt un loc perfect pentru socializare, pentru a face schimb de retete, opinii si sfaturi…. si desigur, pentru a-ti lauda copilul si a afla ce, cum si cand au facut ceilalti copii de-o varsta cu al tau diverse lucruri.
In curand, zambetele amabile incep sa ascunda mandria ca bebelusul propriu a gangurit primul, dar si teama ca ar putea fi ceva in neregula cu el pentru ca nu merge singur, desi nepotelul vecinei a facut primii pasi cu cateva zile inainte de a implini un an. Sa aflam de ce sunt nocive comparatiile dintre copii si care sunt pericolele ascunse ale acestui comportament.
Atunci cand faci comparatii intre copii pornesti de la premisa ca unul dintre ei este mai bun decat celalalt.
Acesta este un punct de pornire profund eronat. Toti copiii sunt superbi si toti au ceva special. Mersul de-a busilea, numarul de cuvinte folosite la varsta de un an, varsta la care incepe sa alcatuiasca fraze, sa faca la olita sau sa se imbrace singur tin in mare masura de interesele copiilor si de exercitiu. Un bebelus vioi si mereu in miscare va fi probabil mai avansat din punct de vedere motor decat ceilalti bebelusi de-o seama cu el, insa in incercarea lui de a descoperi lumea cat mai repede, de multe ori efectiv nu are timp pentru dezvoltarea limbajului. Pe de alta parte, un copil care nu a fost niciodata incurajat sa se incalte singur, va avea probabil dificultati sa o faca la primele incercari. CITEȘTE ȘI: Dezvoltarea bebelușului de la 0 la 3 ani
Multe dintre reusitele cu care se mandresc parintii nu sunt ale copiilor, ci ale adultilor.
Doua exemple au facut istorie, cel al sugarului care doarme in patutul sau toata noaptea de cand avea o luna si cel al bebelusului de 6-7-8 luni care face la olita. Care este costul acestor reusite? Sunt ele cu adevarat povesti de succes?
De multe ori mamele epuizate de oboseala din cauza trezirilor nocturne din ora in ora uita sa isi puna aceste intrebari, ci doar ofteaza intrebandu-se de ce altii sunt atat de norocosi. Daca ar sti ca in general in spatele noptilor linistite se afla doua saptamani de aplicare a metodei cry-out, probabil ca s-ar bucura sa se mai trezeasca noptile inca mult timp.
Iar succesele pe olita ale bebelusului tin mai degraba de perseverenta mamei de umbla cu olita dupa el, decat de capacitatea sa de control al sfincterelor, absolut absenta la aceasta varsta. CITEȘTE ȘI: Antrenamentul pentru somn
Comparatiile intre copii sunt o importanta sursa de stres pentru parinti.
Atata timp cat copilul se dezvolta armonios si este in parametri normali pentru varsta lui, nu ai motive sa iti faci griji. Medicul pediatru care iti examineaza copilul iti poate raspunde cel mai bine la ingrijorarile pe care le ai. Faptul ca prietenul de joaca al celui mic stie o poezie de 2 strofe nu il face in niciun fel mai bun decat este colegul de grupa care nu stie nici o poezie, insa picteaza superb.
Sa compari doi copii intre ei e ca si cum ai compara mere cu pere. Desigur, poti prefera perele in locul marului, dar asta nu face ca perele sa fie cu adevarat mai bune decat merele. Acest stres generat de comparatiile pe care le faci intre copilul tau si ceilalti copii care iti ies in cale te va face vesnic nemultumita si frustrata. Indiferent cate lucruri bune va face copilul tau, pentru tine va conta mai mult ceea ce el nu face. Ce importanta are ca stie alfabetul, daca nu stie sa numere decat pana la zece? Aceasta este o atitudine neconstructiva, care se rasfrange direct asupra copilului. CITEȘTE ȘI: De ce perioada primilor 3 ani este vitala pentru dezvoltarea creierului copilului?
De cate ori il compari cu alti copii ii subminezi increderea in sine si respectul pentru propria persona.
Daca mereu insisti si te concentrezi pe ceea ce alti copii stiu si pot sa faca si i-i dai ca exemplu, copilul tau va intelege ca el nu este la fel de bun ca altii. Mai mult decat atat, el va citi printre randuri si va intelege si ca tu esti nemultumita de el, in timp ce copilul adus in discutie se bucura de admiratia ta. Sunt niste concluzii dureroase pentru un pici de 3 ani si cu siguranta nu vrei sa iti cresti copilul in asa fel incat sa simta mereu ca nu se ridica la inaltimea asteptarilor tale.
Comparatiile intre copii duc la conditionari.
Cu alte cuvinte, incepi sa ii ceri copilului tau sa faca lucruri pentru care nu este pregatit, sau care pur si simplu nu il intereseaza deocamdata. Insistentele tale nasc opozitia vehementa a unui copil energic, ceea ce genereaza frustrari de ambele parti. Daca insisti suficient de mult sau cazi in capcana lui „fa te rog asta de dragul lui mami”, cum de atatea ori am auzit de la parinti, mesajul transmis copilului in final va fi acela ca afectiunea ta pentru el, si afectiunea in general, trebuie meritata si castigata. Copilul va intelege ca il iubesti atata timp cat reuseste sa indeplineasca sarcinile pe care i le dai. Esecul nu-l va stimula sa repete incercarea, ci il va demoraliza pentru ca este sinonim cu pierderea afectiunii tale.
Nu uita niciodata sa iti lauzi copilul si sa il asiguri, iar si iar, de faptul ca esti mandra de el. Daca doresti sa il stimulezi sau sa cultivi un anumit gen de comportament, atrage-i mereu atentia asupra faptei, nu asupra copilului care a facut-o. Concentreaza-te sa iti descoperi copilul, sa ii descoperi inclinatiile naturale, talentele native, chiar daca nu sunt cele pe care le-ai fi planificat tu. Ai incredere in el. Indiferent la ce varsta face primii pasi, el detine toate instrumentele pentru a reusi in viata, pe drumul pe care si-l alege.
Comparațiile între copii sunt una dintre cele mai frecvente surse de stres pentru părinți, dar și unele dintre cele mai nedrepte. Fiecare copil se dezvoltă în ritmul său, cu abilități, interese și talente diferite. Atâta timp cât dezvoltarea este armonioasă și se încadrează în parametrii normali de vârstă, nu există motive reale de îngrijorare. Medicul pediatru este cel care poate oferi claritate și liniște, nu comparațiile cu alți copii. Faptul că un copil recită poezii nu îl face „mai bun” decât altul care își exprimă creativitatea prin desen sau pictură.
CITEȘTE ȘI:
3 Greșeli ale mamelor în îngrijirea bebelușului
Îngrijirea și creșterea bebelușului
