Care sunt cauzele episoadelor diareice de peste vară? De ce sunt mai frecvente decât în sezonul rece? Cum se manifestă? De câte feluri este? Cum pot să-mi ajut copilul acasă și, mai ales, răspunsul la îngrijorătoarea întrebare: când se impune să dăm fuguța la doctor?
Diareea nu este o boală de sezon. Nu este nici boală și nici nu e caracteristică vreunui sezon. Este un simptom ce poate apărea atât în sezonul rece, cât și vara. Dacă iarna diareea însoțește virozele respiratorii cauzate de rotavirusuri, adenovirusuri sau norovirusuri, vara, din cauza infecțiilor cu diferite bacterii (Salmonella, Campylobacter, E. coli, Shigella, Stafilococ), aceasta este mult mai severă. Iar temperaturile ridicate nu fac decât să grăbească procesul de deshidratare.
Ce înseamnă diaree?
Mai mult de patru scaune apoase pe zi înseamnă diaree. Cauzele, veți vedea, sunt multiple, chiar și vara, când cei mai răspândiți vinovați sunt de natura bacteriană. Vorbim de diaree acută, dacă modificarea tranzitului ține de două săptămâni.
Cum se manifestă diareea de vară
Se instalează cu scaune apoase, frecvente ca număr, urât mirositoare, însoțite de dureri de burtă, colici, uneori chiar și vărsături. Odată cu apariția acestor simptome, se instalează și refuzul de a mânca, precum și o stare generală proastă, copilul este letargic, fără vlagă. Are buzele și pielea uscate, cearcăne și poate acuza sete.
Aceste simptome sunt specifice pierderii apei și a electroliților din organism din cauza scaunelor apoase numeroase și a vărsăturilor frecvente, dar și prin lipsa alimentației sau a proastei absorbții intestinale și reprezintă deshidratarea, cel mai mare pericol în diaree.
Cum poți tu să-l ajuți acasă
Cea mai importantă măsură de prim ajutor, care poate fi oferită acasă, este hidratarea. Oferă-i copilului apă, ceai, lichide speciale de rehidratare. Acestea trebuie oferite copilului intens, cu lingurița, seringa, cănița, puțin câte puțin (10 ml la fiecare sesiune de hidratare, cu grijă să nu le vomite. Administrată eficient (în primele 6 ore de la apariție), această măsură poate să vă salveze de la internarea în spital.
De asemenea, dacă s-a instalat și lipsa apetitului nu e cazul să forțăm copilul să mănânce. Un repaos digestiv de 6 ore (timp în care să i se ofere copilului doar lichide, apoi să se reia, treptat, realimentarea) este binevenit.
În tot acest timp, verifică temperatura copilului și notează-ți numărul de scaune. Această informație îți va fi de mare ajutor dacă ajungeți la Urgențe. Medicul te va întreba și își va putea reduce aria de diagnosticare după informațiile furnizate de tine. Dacă e vorba de diaree în cazul unui sugar, nu întrerupe hrănirea acestuia la sân. Laptele matern este, în cazul sugarului, principalul lichid de rehidratare și alimentul de bază al micuțului.
La copilul mai mare, laptele de vacă este primul aliment scos din dietă și ultimul introdus când se revine la dieta normală. Diareea nu are, așa cum toată lumea pare să știe, un regim special, restrictiv, pe termen lung și, mai ales, un regim care se compune numai din alimente care ar stopa-o: banane, orez, morcovi fierți. Există astfel riscul de malnutriție. În plus, nici nu este indicat să oprești o diaree.
Așa cum spuneam încă din capul locului, diaree nu este o boală, ci un simptom. Regimul îl va stabili medicul, în funcție de gravitatea diareei, de vârsta copilului și de alți factori.
Când e cazul să mergeți de urgență la medic
- Dacă e vorba despre un bebeluș cu o vârstă mai mică de 6 luni, iar scaunele diareice nu dispar în maximum 24 de ore, varsă în mod repetat și scaunul e însoțit de firișoare de sânge.
- Dacă cel mic (în vârstă de peste 6 luni) are febră mai mare de 38, 5 °C.
- Dacă are firișoare de sânge în scaun.
- Dacă prezintă semne de deshidratare moderată sau severe.
- Dacă refuză să mănânce de mai multe ore, e somnolent.
- Dacă are dureri abdominale severe.
Diareea bacteriană
Spre deosebire de cea virală (specifică sezonului rece), diareea bacteriană este cauzată de Salmonella, E. coli, stafilococul auriu sau campylobacter. Se manifestă prin scaune diareice, însoțite de crampe puternice, febră mare, uneori sânge în scaun, însă fără să apară și vărsăturile. Comparativ cu diareea cauzată de virusuri, unde sunt suficiente sărurile de rehidratare, diareea bacteriană se tratează cu antibiotic, pe care îl prescrie medicul în urma unui examen de coprocultură, care evidențiază bacteria.
Diareea infecțioasă
Diareea poate fi cauzată și de viermi și paraziți intestinali, având astfel o cauză infecțioasă. Vinovații sunt microorganisme ca giardia, oxiurii sau limbricii care produc balonări, scaune frecvente, stare generală alterată. Medicul te va ruga să faci un examen de coprocultură, pe care s-ar putea să ți se ceară să-l repeți, pentru că microorganismele nu sunt vizibile decât atunci când depun ouăle în intestin.
CITEȘTE ȘI: Bebelușul vrea să își petreacă toată noaptea la sân
Alți factori care provoacă apariția diareei
În cazul bebelușilor, diareea poate să apară în jurul vârstei de 4 luni, cauzată fiind de apariția dințișorilor. În afara scaunelor diareicei, erupția dentară poate fi însoțită de febră, lipsa poftei de mâncare și o stare de iritație nervoasă. Dacă într-adevăr aceasta este cauza, atunci diareea ar trebui să dispară în 24 de ore.
Atenție la dieta ta, mami, dacă încă alăptezi bebelușul, iar acesta are scaune diareice. În principiu, nu există o dietă anume pe care să o urmezi când alăptezi, însă se știe că sunt anumite alimente care pot provoca gaze ori diaree bebelușului (soia, alunele, produsele lactate, mazărea, fasolea).
În cazul unui bebeluș aflat în prim proces de diversificare (iarnă sau vară), anumite alimente pot influența numărul scaunelor și textura acestora. Alimentele care se pot face vinovate de acest simptom sunt fructele și sucurile de fructe. Acest lucru se întâmplă din cauză că bebelușii nu au capacitatea de a digera zaharurile din fructe, de aceea cea mai bună vârstă pentru începerea diversificării alimentației după ce bebelușul împlinește vârsta de 6 luni.
Cum evoluează diareea
Diareea simplă, fără complicații, trece în maximum 7 zile, doar cu săruri de rehidratare. După dispariția scaunelor diareice, se instalează o perioadă fără scaune (așa-numita „falsă constipație“). Durerile abdominale, disconfortul și lipsa poftei de mâncare dispar cel mai greu. Diareea cu sânge și deshidratare severă nu se poate trata acasă, indiferent de starea copilului, ori dacă are sau nu febră.
Igiena este singura cale de prevenție
Păstrarea măsurilor igieco-sanitare (mâini spălate) și de igienă a alimentației (evitarea consumului de legume ori alte alimente pregătite necorespunzător, precum și a restaurantelor cu condiții improprii de pregătire a mâncării) sunt cele mai sigure căi pentru a evita episoadele diareice.
CITEȘTE ȘI: Cele mai importante 4 schimbări în timpul puseurilor de creștere la bebeluși despre care trebuie să știi
