Rolul fiecărei grupe de alimente în autodiversificare și ce nu este permis

Când vine vorba de alimentația bebelușului părinții se gândesc și la calitatea nutrienților oferiți, desigur, nu doar la cantitate sau la numărul de mese potrivit. Autodiversificarea are avantajul de a prezenta copilului toate categoriile importante de alimente, într-o formă atractivă, nu ca amestec sub formă de “terciuri”. Să vedem care sunt principalele grupe de alimente și rolul lor dar și ce anume ar trebuie evitat, nefiind benefic unui copil în procesul de creștere și dezvoltare.

Laptele și derivatele din lapte

Produsele lactate pot fi oferite încă de la începutul diversificării, evident dacă bebelușului nu i s-a descoperit intoleranță la lactoză sau alergie la proteina laptelui de vacă. Copilului i se poate oferi iaurturi, lapte bătut, chefir, brânză proaspătă de vacă, oaie sau capră, mozzarella, ricotta sau alte tipuri de brânză. Brânzeturile fac parte dintr-o dietă echilibrată deoarece conțin calciu, proteine și vitamine.

Atenție însă, nu se dau copilului diverse tipuri de brânză făcute din lapte nepasteurizat, ele putând conține bacterii care pot provoca boli grave. Nu oferiți copilului brânzeturi cu mucegai sau brânză moale de tip Brie, chiar dacă pentru adulți sunt delicatese, daca sunt făcute cu lapte nepasteurizat, putând conține listeria, o bacterie periculoasă pentru copii. Cel mai sigur e să verificați eticheta produsului lactat, acolo fiind specificat dacă e făcut din lapte pasteurizat sau nepasteurizat.

Carnea

Este un aliment pe seama căruia circulă tone de controverse, mituri, informații contradictorii. Cert este că recomandările oficiale OMS, NHS, susțin introducerea cărnii încă de la începutul diversificării, deoarece copiii au nevoie de proteină și fier pentru a crește și a se dezvolta iar carnea este o excelentă sursă pentru acestea. Pentru bebeluși este potrivită carnea de pui și de curcan de țară, de porc și de vită și nu în ultimul rând carnea de pește.

CITEȘTE ȘI: Diversificarea naturală la bebeluși pentru mamele la început de drum

Ouăle

Deși persistă încă mitul că gălbenușul și albușul se oferă separat, la început doar gălbenușul și doar după câteva luni albușul, ultimele recomandări ale instituțiilor de sănătate sunt că oul se poate oferi întreg încă de la 6 luni, desigur bine preparat termic. Alegeți cu grijă sursele de proveniență și evitați să îl oferiți fiert prea moale, sau ochiuri moi, deoarece astfel pot fi o sursă de infecție cu bacterii periculoase. Evitați și preparatele care au în compoziție ou crud, inclusiv maioneza, care de altfel nu e un preparat sănătos dar se pot găsi variante de preparare baby-friendly.

Grăsimile nesaturate/uleiurile de gătit

Multă vreme s-a crezut ca grăsimile sunt total de evitat în alimentația bebelușului dar de fapt există grăsimi bune și grăsimi rele. Să nu uităm că laptele matern conține grăsimi esentiale, în absența acestor grăsimi (din lapte praf dacă nu este posibil din cel matern), creierul nici nu se poate dezvolta optim. De aceea un regim vegan este exclus pentru un nou-născut, putând duce la deces, cum au fost unele cazuri nefericite în care părinții au oferit bebelușului lapte de soia/migdale/ovăz  în loc de lapte matern sau o formulă adecvată de lapte praf.

Grăsimile nesaturate sunt cele mai potrivite pentru a găti, nu doar pentru bebeluși ci pentru întreaga familie. Acestea pot fi poli-nesaturate, de exemplu uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, de susan) sau mono-nesaturate, cum ar fi uleiul extravirgin de măsline sau de rapiță. Acestea din urmă au avantajul de a fi bune pentru inimă și de a produce HDL colesterol, adică acel colesterol bun. Trebuie evitat să gătiți cu produse care conțin un nivel ridicat de grăsimi saturate, cum ar fi uleiul de cocos și uleiul de palmier .

Un produs excelent este și uleiul de pește, acesta având numeroase proprietăți benefice cum ar fi conținutul mare de omega3, cu rol în întreaga dezvoltare, inclusive a creierului.

Carbohidrații și fibrele.

În primul rând e bine de știut că bebelușilor nu le sunt recomandate în cantitate mare fibrele insolubile, precum tărâțele și făina integrală. Multe mame, știind că acestea sunt benefice adulților, cred că acest lucru este valabil și pentru copii și le oferă, cu bune intenții, doar paste, pâine și orez integrale, însă ele nu doar că pot irita mucoasa gastrică a bebelușului dar le afectează și absorbția unor nutrienți vitali precum fierul și zincul. In schimb fibrele solubile, cum ar fi cele ce se regăsesc în ovăz, linte, mazăre, fasole și legume în general au un aport benefic și conferă energie. Bebelușii au nevoie de mai multe grăsimi și mai puține fibre în dietă decât adulții. Doar după 2 ani se recomandă introducerea mai multor fibre integrale și a produselor lactate semi-degresate. Alte surse foarte bune de carbohidrați pentru bebeluși sunt fructele și legumele crude sau gătite și care este recomandat să se regăsească la toate mesele în meniul unui copil.

Sarea: nu este recomandată în primul an de viață!

Nu trebuie să adăugați sare în mâncarea bebelușului deoarece ea se găsește deja în unele produse care pot fi oferite copilului, ca e exemplu în pâine, diverse brânzeturi, astfel încât corpul își ia suficient sodiu, orice adaos putând dăuna rinichilor bebelușului. Nu vă faceți griji că mâncarea nu are gust/ este fadă în absența sarii, în pimul rând deoarece copilul nu râvnește ce nu cunoaște, nu e învățat, ca unii adulți, cu mâncăruri generos sărate și în al doilea rând există alte condimente care pot da gust mâncării și care nu sunt interzise bebelușului.

Verificați cu atenție eticheta produselor cumpărate, sarea fiind prezentă în multe dintre ele, cum ar fi în diverse sosuri la borcan sau semi-preparate. Până la vârsta de 1 an copilul are nevoie de maximum  0,4 g de sodium pe zi, adică mai puțin de 1 g de sare, între 1 și 3 ani se recomandă să nu se depășească 0,8 g de sodiu pe zi, adica 2 g de sare iar după 4 ani copilul oricum u ar trebui să consume mai mult de 1,2 g de sodiu pe zi, adică macimum 3 grame de sare.

CITEȘTE ȘI: Autodiversificarea celor 3 copii povestită de mamica psiholog și coach, Bianca Jula Nedelcu

Zahărul

În privința zahărului cercetătorii se pun de acord că nu aduce niciun beneficiu nutritional și nu există justificare pentru a-l introduce în alimentația copilului.Precum din păcate mulți adulți știm, zahărul produce dependență și este sursa multor dezechilibre și boli în organism. Dacă este nevoie să îndulcim un preparat sau chiar vrem să oferim un desert copilului putem folosi fructe uscate sau banană ca îndulcitori sau miere doar după 1 an. Nu se oferă miere înainte de 1 an copilului putând produce botulism! Oricum nu ar trebui să ne amăgim că există dulce sănătos de aceea mai bine să îl evităm și să nu folosim diverși îndulcitori care de fapt sunt la fel de nocivi ca zahărul ci să obișnuim copilul mai degrabă să mănânce un fruct decât o tartă sau brioșe dulci, fructele conținând multe vitamine, minerale și fibre.